E-Turismul in Romania - Studiu de Caz Clujul Virtual

Imagine preview
(9/10 din 4 voturi)

Aceasta licenta trateaza E-Turismul in Romania - Studiu de Caz Clujul Virtual.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 4 fisiere doc de 82 de pagini (in total).

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Radu-Adrian Mlesnita

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 9 puncte.

Domeniu: Turism

Cuprins

Introducere 1
Capitolul I“România mereu surprinzătoare” 4
1.1 Date generale despre România 4
1.1.1 Mijloace de transport 6
1.1.2 Vizele turistice 6
1.1.3 Informaţii generale 7
1.2 Obiective turistice în România 8
1.2.1 Litoralul Mării Negre 8
1.2.2 Munţii Carpaţi 10
1.2.3 Delta Dunarii 12
1.2.4 Manastirile din Moldova 14
1.2.5 Statiuni balneoclimaterice 16
1.3 Cateva date statistice referitoare la capacitatile de cazare 18
Capitolul II Turismul si e-turismul in Uniunea Europeana 20
2.1 Uniunea Europeana-scurta prezentare 20
2.1.1 Aparitia Uniunii Europene 20
2.1.2 Obiectivele principale ale Uniunii Europene 21
2.1.3 Piata Unica Europeana – European Single Market 22
2.2 Turismul In Uniunea Europeana 23
2.2.1 Date si statistici ale turismului european 24
2.2.2 Intreprinderile mici si mijlocii din industria turismului 26
2.2.3 Turismul si protectia mediului 27
2.2.4 Turismul si transportul 28
2.2.5 Drepturile turistilor in Uniunea Europeana 29
2.2.6 Viitorul turismului european si mondial 30
2.3 E-turismul in Uniunea Europeana-o solutie fiabila 32
2.3.1 Premisele aparitiei e-turismului 36
2.3.2 Ce este e-turismul 40
2.3.3. Mtourism-ul –o solutie pentru turismul european 44
2.3.4 Accesul la Internet in Uniunea Europeana 48
2.3.5 Date statistice despre e-turismul in Uniunea Europeana 50
2.3.6 E-ticketing si E-booking in Uniunea Europeana 51
Capitolul III E-turismul in Romania 54
3.1 Cateva date statistice referitoare la utilizarea Internetului in Romania 55
3.2 Principalele site-uri ale agentiilor de turism 56
3.3 E-turismul in Cluj Napoca 59
3.3.1 Aeroportul international Cluj Napoca 59
3.3.2 Hotelurile din Cluj Napoca 61
3.3.3 Agentii de e-ticketing 61
3.3.4 Site-uri de promovare a Clujului 62
3.3.5 Clujul virtual-clujnapoca.ro 63
Capitolul IV Proiectul practic PinkCluj “Locul la care intodeauna visezi” 66
Capitolul V Concluzii şi propuneri 74
Bibliografie 77

Extras din document

Introducere

Turismul este o activitate ce are impact asupra vieţii culturale, sociale şi economice. Are legătură cu numeroase domenii, printre care: ocuparea forţei de muncă, dezvoltarea regională, educaţie, mediul înconjurător, protecţia consumatorului, sănătate, noile tehnologii, transport, finanţe, sisteme de taxare şi cultura.

Turismul a devenit în zilele noastre o activitate la fel de importantă ca şi cele desfăşurate în alte sectoare ale economiei (industrie, agricultură, comerţ).

Primele menţiuni privind preocupările de a voiaja, apar în antichitate în operele geografului Strabon. Descrierile lăsate de Marco Polo cu ocazia călătoriilor sale asiatice (secolul al XIII-lea), cele ale lui Arthur Young (secolul al XVIII-lea) sau cele ale lui Henri Monfried au jalonat preocupările viitoare privind practicarea călătoriei.

Turismul devine un complex fenomen de masă la sfârşitul secolului al XIX-lea, fiind puternic articulat in mediul înconjurător.

Privit ca un fenomen social-economic creator de beneficii, turismul a fost definit în variante dintre cele mai felurite : “arta de a călători pentru propria plăcere” (M. Peyromarre Debord); “activitate din timpul liber care constă în a voiaja sau locui departe de locul de reşedinţă, pentru distracţie, odihnă, îmbogăţirea experienţei şi culturii, datorită cunoaşterii unor noi aspecte umane şi a unor peisaje necunoscute” (Jan Medecin); “fenomen al timpurilor noastre, bazat pe creşterea necesităţii de refacere a sănătăţii şi de schimbare a mediului înconjurător, cultivare a sentimentului pentru frumuseţile naturii ca rezultat al dezvoltării comerţului, industriei şi a perfecţionării mijloacelor de transport”(Guy Freuler).

O definiţie a turismului în sens contextual este “turismul este o industrie bazată pe servicii ce include un număr de elemente tangibile şi intangibile. Elementele tangibile sunt: transportul, mâncarea şi băutura, circuitele turistice, cazare şi suveniruri; în timp ce elementele intangibile implică educaţie, cultură, aventură sau pur şi simplu evadare din cotidian şi relaxare" De altfel, o altă definiţie a turismului include şi o definiţie a turistului : “Turismul poate fi definit ca actul călătoriei în scopul recreerii, precum şi serviciile aferente acestui act. Un turist este cineva care călătoreşte cel puţin 50 de mile de casă, conform Organizaţiei Mondiale a Turismului-World Tourism Organisation”

Activitatea turistică este bine susţinută de un valoros potenţial turistic- natural antropic- diferenţiat de la ţară la ţară, în funcţie de care sunt organizate diferite tipuri de turism. Mai cunoscute în practica turismului mondial sunt : turismul balnear maritim, cu o largă dezvoltare în teritoriu, practicat pentru cura heliotermă sau climaterică sau având alte motivaţii terapeutice; turismul montan şi de sporturi de iarnă, practicat pe arie largă pentru drumeţie, cură climaterică şi practicarea sporturilor de iarnă; turismul de cură balneară, prin care se valorifică însuşirile terapeutice ale unor factori naturali (izvoare termale şi minerale, nămoluri, aer ionizat); turismul cultural, organizat pentru vizitarea monumentelor de artă, cultură şi a altor realizări ale activităţi umane; turismul comercial expoziţional, a cărui practicare este ocazionată de mari manifestări de profil (târguri, expoziţii), care atrag numeroşi vizitatori; turismul festivalier, prilejuit de manifestări cultural-artistice (etnografice, folclorice) naţionale sau internaţionale; turismul sportiv, ai cărui principală atracţie o constituie competiţiile sportive pe plan naţional sau internaţional, având ca apogeu manifestări sportive de amploare (olimpiade, campionate mondiale, competiţii internaţionale sau regionale, etc.); turismul de vânătoare (safari) practicat mai ales în Africa, America Latină, teritoriile arctice şi antarctice, şi este o formă de turism, care deşi atrage turişti cu o putere financiară ridicată, este dăunător mediului înconjurător deoarece există riscul de a duce pe cale de dispariţie specii rare de faună.

Lucrarea de faţa începe cu o prezentare a turismului românesc şi include o scurtă prezentare a ţării, căile de transport către ţara noastră, informaţii utile pentru turiştii străini şi principalele obiective şi atracţii turistice precum şi câteva date statistice privind capacităţile de cazare în România.

Fisiere in arhiva (4):

  • coperta1.doc
  • coperta2.doc
  • Curprins.doc
  • lucrare fin.doc

Alte informatii

Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca Facultatea de Studii Europene Specializarea Managementul Instituţiilor Europene