Locul si Rolul Agentiilor de Turism pe Piata Turistica Locala Studiu de Caz SC Sfara Tours SRL Baia Mare

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Aceasta licenta trateaza Locul si Rolul Agentiilor de Turism pe Piata Turistica Locala Studiu de Caz SC Sfara Tours SRL Baia Mare.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 17 fisiere doc de 109 de pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 10 puncte.

Domeniu: Turism

Cuprins

Capitolul I. INTRODUCERE 1
I.1. Apariţia călătoriilor şi a turismului 1
I.2. Înfiinţarea Organizaţiei Mondiale a Turismului 5
Capitolul II. TURISMUL – RAMURĂ A ECONOMIEI NAŢIONALE 10
II. 1. Turism: definiţie, forme 10
II. 2. România şi turismul 15
II. 3. Dimensiunile fenomenului turistic în România 21
Capitolul III. COMPONENTELE PIEŢEI TURISTICE 24
III. 1. Produsul turistic 24
III. 2. Agenţii economici din turism 29
Capitolul IV. ÎNFIINŢAREA AGENŢIEI DE TURISM
SFARA TOURS 34
IV. 1. Decizia de înfiinţare a agenţiei de turism Sfara Tours 34
IV. 2. Înfiinţarea agenţiei de turism 37
IV. 3. Micromediul de marketing 39
Capitolul V. EVALUAREA ACTIVITĂŢII AGENŢIEI DE TURISM 53
V. 1. Tipuri de contracte 53
V. 2. Politicile adoptate de agenţie 57
V. 3. Comportamentul consumatorului 62
V. 4. Evaluarea activităţii agenţiei 66
Anexe
Bibliografie

Extras din document

INTRODUCERE

Turismul organizat a apărut o data cu afirmarea turismului ca fenomen de masă. El se desfăşoară pe bază de contracte încheiate între prestatorii de servicii turistice şi agenţiile de turism. Agenţia de turism este principalul distribuitor al produselor turistice. Se poate vorbi chiar despre monopolul deţinut de agenţiile de turism in domeniul vânzării de produse turistice, deoarece aceasta formă de comercializare oferă două mari avantaje faţă de alte forme de distribuţie şi anume: protecţia aproape totală a consumatorului de turism şi garanţiile financiare acordate atât turiştilor, cât şi prestatorilor.

În România agenţiile de turism sunt de două tipuri, care corespund şi clasificării europene şi anume agenţii tour-operatoare şi detailiste. Agenţiile de turism, in marea lor majoritate (96%) , întreprinderi mici sunt prezentate pe piaţa turistică fie ca structuri independente, fie organizate în grupuri de agenţii sau reţele.

Organizarea activităţii turistice se realizează de către diverşi agenţi economici din turism, aceştia putând fi persoane fizice care prestează servicii specifice, sau persoane juridice, societăţi comerciale cu capital de stat privat sau mixt.

Produsele turistice se caracterizează prin complexitatea componentelor. În produsul turistic nu se materializează doar serviciile prestatorilor, ci şi serviciile proprii ale agenţiilor de turism specializate în comercializarea lor sau în intermedierea diferitelor aranjamente turistice. Din aceste considerente este necesară organizarea agenţiilor de turism pe departamente specializate în vânzarea de bilete pentru transportul aerian, precum şi pentru alte forme de transport; pentru vânzarea produselor turistice; pentru vânzarea de servicii turistice. Această structură complexă a agenţiei presupune angajarea de personal administrativ, tehnic, şi specializat.

În ceea ce priveşte mecanismul plăţilor serviciilor turistice, acesta presupune o serie de instrumente precum: cecul de călătorie, cartea de credit, voucherul, numerar, virament, ordin de plată, ş.a. Unele dintre aceste instrumente se regăsesc şi în alte sectoare economice, iar altele sunt specifice numai plăţilor din turism (voucherul şi cecul de călătorie).

Aspectele principale ale acestei lucrări sunt evidenţierea aspectelor legislative care stau la baza înfiinţării şi funcţionării agenţiilor de turism din România, descrierea modului de concepere şi comercializare a principalelor produse turistice, modalităţile de promovare şi principalele strategii de comercializare a produselor turistice.

De asemenea, această lucrare încearcă să prezinte principalele activităţi ale unei agenţii de turism, aspecte tehnice privind structura ei, exemplificate prin partea practică a lucrării, constând într-un studiu de caz al agenţiei tour-operatoare SFARA TOURS din localitatea Baia Mare. Am ales agenţia SFARA TOURS pentru efectuarea studiului de caz deoarece aceasta reprezintă una din principalele agenţii tour-operatoare din localitatea Baia Mare, cu o deosebită contribuţie în ceea ce priveşte plecările şi sosirile de turişti în şi din ţară. Fiind între primele agenţii tour-operatoare din oraş, SFARA TOURS şi-a consolidat bine renumele, care, împreună cu amplasamentul deosebit de favorabil, constituie un prim şi foarte important avantaj.

Totodată, în partea practică a acestei lucrări sunt prezentate principalele contracte utilizate în sfera industriei turistice şi relaţiile pe care acestea le implică.

Tour-operatorii, reprezentaţi în această lucrare de agenţia mai sus amintită, prin produsele pe care le concep, le distribuie şi/sau le comercializează, antrenează o creştere a activităţii economice şi a consumului turistic, cu repercusiuni favorabile asupra economiei unor zone turistice şi asupra dezvoltării ansamblului economiilor naţionale ale ţărilor care încurajează industria turismului

Cap. I. INTRODUCERE

I.1. Apariţia călătoriilor şi a turismului

Drumul străbătut de omenire pe calea progresului a fost întotdeauna sprijinit, dar de cele mai multe ori, devansat de victoriile obţinute în cucerirea spaţiului. Exploratorii, comercianţii, oamenii de ştiinţă şi cultură, care au deschis calea spre cunoaştere, au transmis contemporanilor posibilitatea şi dorinţa împinsă până la necesitatea de a călători.

Astfel, în comuna primitivă nu există călătorii turistice, dar se poate discuta despre apariţia călătoriei. Din necesităţi materiale oamenii căutau la distanţă ceea ce nu puteau găsi în jurul locului în care trăiau. Călătoria a apărut odată cu practicarea războaielor şi schimburilor care au împins oamenii dincolo de sfera de influenţă a grupului social din care făceau parte. Aceste călătorii au trezit dorinţa de deplasare şi curiozitatea oamenilor de a cunoaşte ceea ce se află dincolo de raza lor vizuală ceea ce duce la apariţia călătoriei turistice în antichitate.

În traficul de călători dintre statele greceşti au fost antrenate mase relativ importante de oameni pentru vizitarea locurilor sfinte, a băilor curative, precum şi a jocurilor festive organizate la perioade regulate

Odată cu serbările olimpice din statele greceşti întâlnim primele manifestări de propagandă şi organizare a călătoriilor, data şi programul jocurilor olimpice fiind anunţate populaţiei oraşelor greceşti de către mesageri călări.

În Roma antică majoritatea călătoriilor aveau scopuri comerciale, culturale şi militare, iar circulaţia spre băile curative era deosebit de vie.

Dezvoltarea călătoriilor a fost sprijinită de construcţia de drumuri şi de tehnica comunicaţiilor relativ dezvoltate, precum şi de apariţia primelor unităţi de cazare.

În Evul mediu călătoreau mai ales comercianţii, ambasadorii şi preoţii şi, în scopuri religioase, pelerinii care vizitau diferite locuri sfinte. Un număr important de călători era format din oameni de ştiinţă, artişti, calfe şi studenţi care se îndreptau spre universităţile şi centrele culturale. Tot acum se dezvoltă şi transportul maritim.

Marile descoperiri geografice, cum ar fi descoperirea drumului spre Indii şi America deschid noi orizonturi de cunoaştere, ceea ce impulsionează accentuarea diviziunii internaţionale a muncii şi determină dezvoltarea comerţului intern şi internaţional.

Tot mai multe produse se transformă în marfă, ceea ce determină creşterea circulaţiei banilor şi transformarea economiei naturale în economie de piaţă. Creşterea circulaţiei comerciale a fost însoţită de avântul circulaţiei de călători.

Are loc reforma religioasă care, în domeniul circulaţiei de călători se manifesta prin apariţia predicatorilor, a misionarilor care călătoreau la distanţe mari, pentru propaganda religioasă, profesori şi studenţi care studiau în străinătate.

Odată cu sfârşirea războaielor napoleoniene are loc transformarea circulaţiei de călători în turism propriu-zis.

Inventarea şi aplicarea motorului cu aburi la trenuri şi vapoare au dat un puternic avânt dezvoltării turismului.

În jurul anului 1700 s-a format aşa-numitul “grand-tour”, itinerar care cuprindea oraşele: Paris, Torino, Florenţa, Roma, Neapole, Veneţia, Viena, precum şi regiunea Rinului – Germania şi care avea durata călătoriei de 3 ani. Cu această ocazie apar şi termenii de “turism” şi “turist”.

În ţările în care circulaţia turistică era liberă, apărut o nouă ramură industrială – industria hotelieră, precum şi noi activităţi precum editarea ghidurilor, meseria de ghid, restaurator, crupier.

În anul 1841 apare şi primul birou de voiaj în Anglia înfiinţat de către Thomas Cook. Aceasta este prima organizaţie comercială al cărei scop a fost organizarea călătoriilor. Începând cu anul 1855 activitatea acestuia se extinde pe plan internaţional, iar în anul 1872 are loc primul voiaj organizat în jurul lumii.

În a doua jumătate a secolului XIX-lea circulaţia internaţională rămâne dominată de turiştii englezi. Construirea reţelei mondiale de căi ferate determină mutaţii serioase în circulaţia turistică. Perfecţionarea tehnică a vapoarelor stimulează călătoriile transcontinentale. Reţeaua unităţilor de cazare s-a extins, au apărut noi hanuri, hoteluri destinate călătorilor în tranzit, hoteluri de lux în marile oraşe şi hoteluri în staţiunile balneare şi climaterice.

Fisiere in arhiva (17):

  • Anexe
    • brevet anexa 2.doc
    • chestionar anexa nr 6.doc
    • contract comercializare servicii turistice anexa 4.doc
    • FISA DE PREZENTARE A AGENTIEI anexa1.doc
    • model bon de comanda anexa 5.doc
    • oferta anexa 3.doc
    • situatii anexa 7.doc
  • BIBLIOGRAFIE.doc
  • cap I.doc
  • cap II.doc
  • cap III.doc
  • cap IV.doc
  • cap v.doc
  • coperta.doc
  • Cuprins.doc
  • Introducere.doc
  • prima_pag.doc

Alte informatii

Lucrearea de licenta a fost prezentata in anul 2007 la FSEGA UBB Cluj