Management Comparat Delphi România

INTRODUCERE

Pentru realizarea temei de licenta am ales tema „Traditionalism si modernism in teoria stilurilor manageriale”, deoarece am considerat cã îmi va fi utilã aprofundarea informaţiilor în munca pe care îmi doresc sã o desfãşor în viitorul apropiat, şi pe lângã acest lucru, lumea în care trãim, lumea noastrã realã, este o uriaşã retea de management la care, fiecare dintre noi, fie cã vrem sau nu, este participant.

Dorinţa mea de a intelege intregul mecanism managerial m-a facut sa aleg aceastã temã, in speranţa , ca la definitivarea culegerii informaţiilor sã fi inţeles , si sã aleg aspectele pozitive ale celor douã stiluri, respectiv tradiţionalist si modern care sã-mi ajute la fundamentarea unei cariere prospere.Faptul cã in prezent activez in cadrul unei companii internationale care in Iasi are un numãr de peste 1700 de angajati, m-a ajutat sã elaborez tema de licentã,exemplificand stilurile de conducere din interiorul acesteia.

Stilul managerial joacã un rol important în conducerea oricãrei tip de activitate. El acoperã în prezent o gamã largã de domenii, cum sunt cel politico-diplomatic, social, cultural şi, cu deosebire, cel economic. Faţã de stiurile manageriale care se desfãşoarã în alte domenii, stilul managerial in actul de producţie prezintã o serie de trãsãturi specifice, atât în ceea ce priveşte conţinutul şi modul de derulare, cât şi în privinţa strategiilor şi tacticilor utilizate. În acelasi timp, el se înscrie în cadrul teoretic şi experienţa practicã a conducerii, în general, ca formã de conlucrare , comunicare umanã.

In literatura de specialitate, unii autori il considerã ca fiind un proces universal prin caracteristicile si proprietãţile sale. Un mare economist, I. A.Schumpeter, a fost de acord cu ideea cã managementul este o entitate,iar Brede defineste managementul ca "un proces social, responsabil pentru planificarea si ordonarea operaţiilor dintr-o organizaţie pentru atingerea unui scop,unui obiectiv propus".

Incã de la inceputurile lumii, experienţa si intuiţia au fost primele surse ale stiinţelor managementului, iar mai apoi pe scara evoluţiei omenirii cercetarea a devenit o sursã importantã in dezvoltarea acestuia. Cãci toţi oamenii trebuie sã se conducã intr-un anumit mod, pentru a reusi intr-o activitate sau cerinţã. De asemenea, fiecare persoanã trebuie sa indeplineasca diverse obligaţii in fiecare zi: trebuie sã mãnance, sã doarmã, sã meargã la scoalã sau la serviciu.in

fiecare dimineaţã trebuie sã determine ce are nevoie pentru a-si rezolva problemele, cand si cum, in limitele timpului si banilor.

Am încercat, deci, sã cristalizez noţiunile exprimate mai sus, din punct de vedere al stilurilor de conducere, în contextul economic actual, care este incercat de o puternicã crizã economicã.

Lucrarea este structurată pe un număr de 3 capitole:

• Capitolul I „Managementul şi stilurile manageriale” cuprinde aspecte teoretice cu privire la conceptul de management , şcoli ale managementului , precum şi aspecte teoretice cu privire la stilurile manageriale.

• Capitolul II „Delphi Diesel Systems România” cuprinde date cu privire la compania Delphi Diesel Systems România şi prezentarea celor mai important stiluri de management- managementul japonez şi managementul american.

• Capitolul III „Management modern vs management tradiţional în cadrul companiei Delphi Diesel Systems România” cuprinde un studiu comparativ între compania japoneză Toyota şi compania Delphi Diesel Systems România, precum şi o analiză a stilurilor de management adoptate de către managerii companiei Delphi.

CAPITOLUL I MANAGEMENTUL ŞI STILURILE MANAGERIALE

I.1 DEFINIREA CONCEPTULUI DE MANAGEMENT

Activitatea de conducerea a apărut odată cu munca în colectiv, odată cu primele forme de organizare socială şi este un proces ce evoluează în paralel cu dezvoltarea materială şi spirituală a societăţii.Conducerea se regăseşte peste tot în societate, respectiv în toate domeniile şi pe toate palierele societăţii.Astăzi ea este cunoscută sub denumirea de management, iar specialiştii implicaţi în derularea ei, se numesc manageri.

Termenul de management s-a impus în sfera economică în a doua jumătate a secolului XX şi s-a cristalizat ca ştiinţă, relativ recent, prin eforturile depuse de un număr mare de specialişti de pe întreg mapamondul.

Cuvântul management derivă din latinescul „manus” (mână) şi prezintă ca expresie literară „manevrare”, „pilotare”.De la latinescul „manus” s-a format în limba italiană „mannegio” şi în limba franceză „manege”; fiind apoi împrumutat în limba engleză sub forma verbului „to manage”, care înseamnă a administra.De aici au apărut cuvintele derivate „manager” şi „management”, ceea ce înseamnă conducător şi conducere.

Managementul , ca ştiinţă, s-a cristalizat relativ recent, prin eforturile depuse de un număr mare de specialişti.Întâlnim astfel definiţii de ordin pragmatic ale managementului, de pe poziţia managerului ; alte abordări tratează managementul ca ştiinţă.

Reece şi O Grady definesc managementul, ca fiind, procesul de coordonare a resurselor umane, informaţionale, fizice şi financiare în vederea organizării scopurilor organizaţiei.

O definiţie care evidenţiază caracterul eterogen al managementului şi justifică aptitudinile diferite pe care trebuie să le aibă un manager, îi aparţine lui Tezenas J. Acesta defineşte managementul ca fiind „ştiinţa şi arta de a folosi mijloacele materiale şi de a îndruma oamenii cu funcţii şi specializări diferite, dare care cooperează înăuntrul întreprinderii, pentru a atinge un obiectiv comun.”