Mijloace și modalități de plată în turism

Licență
8/10 (1 vot)
Domeniu: Turism
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 66 în total
Cuvinte : 19153
Mărime: 542.23KB (arhivat)
Cost: 12 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Zaharia Ioana
lucrare de licenta prezentata la fac de economie si administrarea afacerilor Dr Tr severin.

Cuprins

Introducere.pag.3

Capitolu I Cecul de călătorie.pag.4

1.1.Tipuri de cecuri . .pag.12

1.2.Mecanismul derulării plăţilor prin cec.Riscuri.pag.15

1.3.Mecanismul derulării plăţi prin cec de călătorie.pag.17

Capitolu II Cardul.pag.19

2.1.Prezentarea cărţii de plată.pag.19

2.1.1.Clasificare.pag.20

2.2.Coduri,simboluri,documente şi trăsături specifice card-urilor.pag.25

2.2.1.Trăsături specifice de recunoastere a unei cărţi de credit.pag.28

2.2.2.Utilizarea cardului si a PIN-ului.pag.30

2.2.3.Utilizarea contului de business card.pag.31

2.3.Procedura corectă de acceptare a card-ului.pag.36

2.4.Decontarea tranzacţiei.pag.42

Capitolu III Modele de card-uri internaţionale.pag.45

3.1.Cardul BCR VISA INTERNATIONAL.pag.45

3.1.1.Prezentarea card-ului.pag.45

3.1.2.Condiţii de emitere a card-ului.pag.46

3.1.3.Organizarea activităţii şi tehnica de lucru.pag.48

3.1.4.Prelucrarea formularelor.pag.49

3.1.5.Eliberarea card-ului.pag.51

3.2.Cardul AMERICAN EXPRES INTERNATIONAL.pag.52

3.2.1.Istoricul apariţiei card-ului.pag.52

3.2.2.Avantajele acceptării card-ului ca mijloc de plată.pag.53

3.2.3.Cardul AMERICAN EXPRES SI TURISMUL DE AFACERI.pag.54

3.3.Nota de plată.pag.56

3.3.1.Scop şi utilizare.pag.56

3.4.Cardul “NOUVELLES FRONTIERES SIMPATURISM”.pag.57

3.4.1.Modalităţi de plată in cardul “NOUVELLES FRONTIERES

SIMPATURISM”.pag.57

Capitolu IV Voucher – ul.pag.59

4.1.Fazele de valabilitate ale voucher-urilor.pag.61

4.1.1.Emisia voucher-ului.pag.61

4.1.2.Onorarea voucher-ului.pag62.

4.1.3.Prezentarea la plată.pag.63

4.1.4.Plata voucher-urilor.pag.63

4.2.Clasificarea voucher-urilor.pag.63

Bibliografie.pag.66

Extras din document

Introducere

Încasarea notelor de plată prin casieria serviciului front-office se poate face utilizând mijloace de plată diferite : moneda naţională, monede străine liber convertibile, cecuri bancare şi poştale, cecuri de călătorie, cărţi de credit, voucher-e.

Plata în numerar, în monedă naţională, este mijlocul de plată acceptat pretutindeni. Totuşi, plata în numerar (cash) comportă mai multe dezavantaje majore: riscul pierderii şi furtului banilor, pierderea dobânzilor etc. În plus, pentru operaţiunile din străinătate, orice plată trebuie precedată de un schimb valutar, care determină cheltuieli de pe urma diferenţelor de curs şi a comisioanelor achitate. Casieriile marilor hoteluri efectuează şi operaţiuni de schimb valutar. Turistul poate suferi o pierdere suplimentară dacă, la întoarcerea în ţara, rămâne cu o parte din banii de buzunar în monedă străină necheltuiţi.

Conform unui studiu efectuat de Biroul European al uniunilor consumatorilor, un turist pleacă din Bruxelles cu 50 de mii de franci belgieni pentru a întreprinde un turneu prin 11 ţări ale Uniunii Europene ar cheltui jumătate din sumă numai pentru operaţiunile succesive de schimb valutar.¹

După 1999, odată cu realizarea uniunii monetare şi introducerea monedei europene –euro- cheltuielile de schimb valutar vor fi eliminate.

Practic, euro-ul va fi pus în circulaţie ca numerar la 1 ianuarie 2002.

Regulamentul hotelier internaţional precizează că “hotelierul nu este obligat să accepte cec-uri, cupoane, cărţi de credit sau alte mijloace de plată diverse”. Evident, acceptându-le, acest lucru îl va face căutat de clienţii care utilizează respectivele mijloace de plată.

În ultimul timp, se afirmă cu putere utilizarea cărţilor de credit. Denumirea “cărţi de plată” este mai aproape de natură şi funcţiile acestora.

Administrarea firmelor din industria hotelieră n-a ridicat niciodată problema existenţei trezoreriei în perioadele de exploatare. Cu alte cuvinte, reglementarea notelor de plată pentru hotel şi restaurant era( şi este încă) efectuată prin plata în numerar.² Numai

plăţile serviciilor prin intermedierea agenţiilor de voiaj erau întârziate cu timpul necesar pentru efectuarea decontărilor . Sistemul de plată a evoluat însă în timp.

Cazarea în hotel, servirea mesei la restaurant a oamenilor de afaceri, funcţionarilor, agenţilor comerciali, sunt achitate printr-o notă de comandă, a cărei plată se face numai la sfârşitul lunii, de către întreprinderile unde sunt angajate respectivele persoane.¹

De asemenea, pentru deţinătorii de cărţi de credit se amână achitarea notei de plată în numerar până în momentul reglementării bancare. De aceea este din ce în ce mai dificil să se evalueze situaţia financiară a unei întreprinderi de turism, Ia un moment dat.

CAPITOLU I Cecul de călătorie

Mecanismul plăţii cecurilor de călătorie se particularizează prin faptul că beneficiarul lor achită băncii sau instituţiei de la care le cumpără şi poate cere plata lor la prezentare oricărei bănci din lume ce cumpără astfel de cecuri. Băncile care cumpără cecuri de călătorie le achită imediat, iar suma plătită şi-o recuperează returnând cecurile băncii de la care le-au cumpărat beneficiarii iniţiali.

Dintre toate tipurile de cec, cecurile de călătorie au cunoscut cea mai mare diversificare. Astfel, cecurile de călătorie au început să fie tipărite şi vândute clienţilor lor nu numai de bănci, ci şi de companii de transport, de turism etc. Această diversificare a cecurilor de călătorie şi cresterea, în acelaşi timp, a fraudelor legate de circulaţia lor, au condus la preocuparea privind uniformizarea acestora. Cu ocazia Conferinţei Internaţionale pentru Raţionalizarea Operaţiunilor Interbancare (Bruxelles, 1961) s-a convenit un model tipic cec de voiaj pe care asociaţiile profesionale din 15 state europene l-au adoptat.

imprimată (tipărită) pe ele. Eurocecurile sunt vândute de bănci clienţilor lor (care au

conturi deschise la ele), sub forma unor carnete de cecuri în alb. Beneficiarii completează Eurocecurile, acestea fiind trase asupra disponibilului din contul lor deschis la banca menţionată pe formularul Eurocecului.Eurocecurile se particularizează prin aceea că, odată cu eliberarea carnetului de cecuri, banca dă clientului şi o carte de garanţie. Cartea de garanţie {sub forma unei cărţi de vizită) cuprinde anumite elemente care, pe de o parte, asigură băncii plătitoare încasarea certă a banilor de la banca emitentă, iar pe de altă parte. constituie o protecţie împotriva furturilor, falsificărilor. Eurocecurile nu sunt achitate fara prezentarea de către beneficiar şi a cartii de garanţie. Lntre elementele înscrise în cartea de garanţie şi pe Eurocec trebuie sa existe o identitate absolută, verificată de lucrătorul de la ghişeul la care plăteşte şi confruntată cu paşaportul beneficiarului. Moneda şi limita superioară a sumei ce poi fi completate pe un Eurocec variază de la ţară la (ară, alăt în funcţie de ţara în care se află banca trasă, cât şi de ţara în care se efectuează plata Eurocecului. Aceste instrucţiuni sunt transmise de banca ce guvernează şi sistemul Eurocec tuturor băncilor din Europa care primesc spre achitare liurocecuri.¹

Preview document

Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 1
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 2
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 3
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 4
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 5
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 6
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 7
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 8
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 9
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 10
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 11
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 12
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 13
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 14
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 15
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 16
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 17
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 18
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 19
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 20
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 21
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 22
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 23
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 24
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 25
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 26
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 27
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 28
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 29
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 30
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 31
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 32
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 33
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 34
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 35
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 36
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 37
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 38
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 39
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 40
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 41
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 42
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 43
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 44
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 45
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 46
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 47
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 48
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 49
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 50
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 51
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 52
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 53
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 54
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 55
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 56
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 57
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 58
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 59
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 60
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 61
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 62
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 63
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 64
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 65
Mijloace și modalități de plată în turism - Pagina 66

Conținut arhivă zip

  • Mijloace si Modalitati de Plata in Turism.doc

Alții au mai descărcat și

Perspective de Integrare a Turismului Românesc în Plan European

CAPITOLUL I TURISMUL ÎN EUROPA – ORIENTARI SI TENDINTE 1.1. Factori de influenta în dezvoltarea turismului Turismul este influentat de o gama...

Perspectivele Dezvoltării Turismului Montan în Contextul Dezvoltării Durabile

MOTIVAŢIA LUCRĂRII Importanţa zonei montane în cererea de vacanţe, a generat preocupări ale specialiştilor în scopul exploatării pentru turism a...

Locul și Rolul Turismului Internațional în Grecia Posibilități de Dezvoltare a Relațiilor Turistice greco-române

CAPITOLUL I 1. Rolul şi locul turismului în economia mondială 1.1. Scurtă introducere Industria călătoriilor şi a turismului este, în prezent,...

Turismul Cultural

INTRODUCERE Turismul depinde într-o mare măsura de o “imagine” creată şi care se adresează în mod direct turiştilor. Consumatorii acestei...

Implementarea unei Interfețe Web pentru o Agenție de Turism

Introducere Lucrarea de faţă are ca şi scop realizarea unui site web pentru o agenţie de turism. Aplicaţia este realizată în ASP.NET, o platformă...

Tendințe privind Competitivitatea Serviciilor Turistice din România

CAPITOLUL 1. LOCUL TURISMULUI ÎN ECONOMIA ROMÂNEASCĂ. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII TURISTICE DIN ROMÂNIA Turismul mobilizează nenumărate rezerve şi...

Piața mondială a turismului de afaceri

CAPITOLUL I ISTORIC ȘI CONCEPTE ÎN TURISMUL DE AFACERI Turismul este cea mai mare afacere a începutului de mileniu, atât pe plan mondial, cât și...

Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia

Introducere Având în considerare distribuția activității turistice la nivel mondial observăm că sunt regiuni foarte dezvoltate din punct de vedere...

Te-ar putea interesa și

Managementul Agenției de Turism Best Travel Bistrita

CAP. I FIRMA DE TURISM ŞI PERFORMANŢELE SALE 1.1 Istoricul apariţiei şi evoluţiei turismului Interesul pentru călătorie şi turism s-a transformat...

Securitatea și Protecția Turiștilor în Calitate de Consumatori

Turismul organizat a apărut odată cu afirmarea turismului ca fenomen de masă. Tour-operatorii şi agenţiile de turism oferă o gamă largă de...

Comercializarea Produsului Turistic

INTRODUCERE Actualitatea temei. Turismul nu este reprezentat doar din câteva zeci sau sute de afaceri singulare într-o economie naţională. Cu atât...

Organizarea unei Excursii Externe

I. TURISMUL-DELIMITĂRI CONCEPTUALE „Turismul este ansamblul de relaţii şi fenomene care rezultă din deplasarea şi sejurul persoanelor în afara...

Managementul agenției de turism Best Tour

CAP.I AGENŢIA DE TURISM 1.1.Prezentare generala România este dotată cu un potenţial turistic de excepţie, cu forme de relief armonios îmbinate,...

Conceperea și Comercializarea Produselor Turistice

CAPITOLUL I. CONCEPEREA ŞI COMERCIALIZAREA PRODUSELOR TURISTICE Produsul turistic este rezultatul activităţii tuturor agenţilor economici ce...

Conceperea și Comercializarea Produselor Turistice

Complexitatea serviciilor reflectată în domeniul turismului determină o abordare mai amplă a conceptului de marketing în activitatea turistică....

Prezentare generală a agenției de turism universal turism

1. Scurt istoric Agenţia de turism Universal Turism a fost înfiinţată în Cluj în 4 aprilie 1990 ca întreprindere mică, în conformitate cu...

Ai nevoie de altceva?