Parcul Național Piatra Craiului - peisaj unicat al patrimoniului turistic Românesc

Introducere

Trăim într-o nouă eră când grijile pentru conservarea casei noastre, Pământul, trebuie să treacă mai departe de sloganele ocazionale şi să se materializeze în acţiuni menite să încetinească sau chiar să oprească proporţiile distrugerii ireversibile ale naturii cauzate de activităţile umane.

Turismul este o ramură importantă a economiei naţionale, are sarcini multiple pe linia creşterii eficienţei sale economico- sociale, a sporirii aportului său la produsul intern brut, la echilibrarea balanţei de plăţi şi a celei comerciale, paralel cu asigurarea celor mai bune condiţii pentru odihnă şi recreere a turiştilor români şi străini.

Importanţa dezvoltării unui turism durabil, şi prin urmare protejarea şi conservarea potenţialului natural cu toate ecosistemele sale specifice, reprezintă obiectivul principal al constituirii ariilor protejate în ţara noastră şi pretutindeni.

În acest context am ales ca temă “Parcul Naţional Piatra Craiului- peisaj unicat al patrimoniului turistic românesc” în ideea realizării unei lucrări care să promoveze păstrarea patrimoniului natural şi cultural nealterat, protecţia peisajelor, precum şi oferirea de posibilităţi de recreere publicului larg.

Lucrarea cuprinde patru capitole- Capitolul 1: Turismul românesc- perspective, tipologie şi tendinţe; Capitolul 2: Potenţialul şi activitatea turistică a oraşului Zărneşti; Capitolul 3: Parcuri Naţionale în România şi posibilitatea practicării turismului în aceste regiuni; Capitolul 4: Organizarea unei excursii în Parcul Naţional Piatra Craiului pe traseu marcat, capitole care se susţin reciproc, formând astfel un tot unitar.

Parcurile Naţionale ale României impresionează prin relieful unic al arcului carpatic, pădurile naturale şi virgine rare sau chiar unice în Europa, flora cu numeroase elemente endemice, fauna bogată (cu populaţiile de urşi, lupi şi râşi care totalizează circa 30% din populaţia de carnivore mari a întregii Europe), păsările, microfauna, unicitatea peisajelor, tradiţiile culturale şi modul de viaţă tradiţional din comunităţile umane.

Deşi nu atinge înălţimea munţilor Făgăraş sau masivitatea Parângului, Piatra Craiului, prin alcătuirea sa în întregime din calcare, prin eleganţa profilului îndrăzneţ al crestei dantelate şi prin aspectul monumental al pereţilor ei stâncoşi, încununează frumuseţea şi măreţia Carpaţilor noştri, ca o adevărată “diademă”a lor. De aceea, Piatra Craiului rămâne o atracţie de prim ordin a drumeţiei şi alpinismului românesc.

CAPITOLUL 1

TURISMUL ROMÂNESC- PERSPECTIVE, TIPOLOGIE

ŞI TENDINŢE

1.1. PRINCIPALELE ASPECTE PRIVIND SITUAŢIA ACTUALĂ

ÎN TURISMUL ROMÂNESC

Turismul reprezintă astăzi, prin conţinutul şi rolul său, un domeniu distinct de activitate, o componentă de primă importanţă a vieţii economice şi sociale pentru un număr tot mai mare de ţări ale lumii. Receptiv la prefacerile civilizaţiei contemporane, turismul evoluează sub impactul acestora, dinamica sa integrându-se procesului general de dezvoltare.

Prin volumul şi varietatea resurselor pe care le utilizează, ca şi prin efectele în plan economic şi social, turismul reprezintă pentru ţara noastră o preocupare majoră în cadrul strategiei de dezvoltare. Ca urmare, prezintă importanţă deosebită cunoaşterea situaţiei actuale în ceea ce priveşte circulaţia turistică internă şi internaţională, precum şi a mutaţiilor în orientarea fluxurilor turistice sau a motivaţiei călătoriilor.

Referitor la turismul intern- constituit din călătoriile/vacanţele populaţiei autohtone în limitele graniţelor naţionale-, dar şi la cel internaţional receptor- vizitarea unei ţări de către nerezidenţi-, în 2005 numărul de sosiri ale turiştilor înregistrate în structurile de primire turistice a fost de 5805,1 mii, din care 4375,2 mii sosiri ale turiştilor români, ceea ce reprezintă 75,4 % din totalul sosirilor, şi 1429,9 mii sosiri ale turiştilor străini (24,6%). Comparativ cu anul 2004 numărul total de sosiri a crescut cu 3,0%, numărul de sosiri ale turiştilor români înregistrând o creştere de 2,2%, iar cel al turiştilor străini de 5,2%.

Pe zone turistice, după numărul de sosiri, zona “Municipiul Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ, exclusiv oraşul Tulcea”, se situează pe primul loc cu 2755,7 mii sosiri, după care urmează: “staţiuni din zona montană” cu 828,0 mii, “alte localităţi şi trasee turistice” cu 780,9 mii, “staţiuni din zona litorală, exclusiv oraşul Constanţa” cu 713,5 mii, “staţiuni balneare” cu 650,0 mii şi “zona Delta Dunării, inclusiv oraşul Tulcea” cu 77,0 mii.