Performanța ambientală în structurile de primire turistică. aplicație practică la Motelul Casa Arcașului, Târgu Neamț

Introducere

“Turismul este un fenomen economico-social ce a înregistrat o dinamică deosebită în secolul al XX-lea, şi s-a transformat într-o activitate care antrenează de la an la an un număr tot mai mare de persoane. Această evoluţie se poate explica prin dezvoltarea producţiei şi comerţului, prin creşterea însemnată a populaţiei globului şi sporirea duratei medii de viaţă concomitent cu creşterea veniturilor medii pe locuitor în ţările dezvoltate. Modernizarea mijloacelor de transport a făcut ca influenţa factorului “distanţă – timp” să fie diminuată simţitor.”[2, 19]

Lucrarea de faţă îşi propune să ofere o analiză a performanţei ambientale sub aspectele sale cele mai importante – ambient, decor, mobilier - în cadrul motelului “Casa Arcaşului” din Târgu Neamţ.

Industria ospitalităţii este recunoscută în zilele noastre ca o industrie globală având atât producători cât şi consumatori în toată lumea. Utilizarea facilităţilor hotelului precum: cameră, restaurant, bar, club de noapte sau spa nu mai sunt considerate un lux. Pentru multă lume aceste facilităţi au devenit o componentă integrată în stilul de viaţă. De aceea managerii unităţilor hoteliere trebuie să investească o mare parte din venituri în imaginea, serviciile, personalul şi ambientul unităţii turistice deoarece turiştii nu mai sunt interesaţi doar de serviciile tradiţionale ci caută şi servicii care săi relaxeze şi care să-i scape de stresul cotidian.

Partea introductivă a lucrării prezintă noţiunile teoretice despre structuri de primire turistică, performanţa ambientală şi elementele care contribuie la realizarea acesteia: arhitectură, decor, mobilier, ambientul simţurilor, spaţiile destinate clienţilor şi comportamentul personalului structurilor de primire turistică atunci când întră în contact cu turiştii.

Partea a doua a lucrării este dedicată relatării informaţiilor despre motelul „Casa Arcaşului” şi anume: istoricul organizaţiei, statutul juridic al acesteia, am prezentat produsele şi serviciile pe care le oferă motelul, situaţia financiară a acestuia şi personalul.

În partea a treia a lucrării am prezentat ambientul care există în spaţiile destinate clienţilor din motelul „Casa Arcaşului”.

CAPITOLUL I

STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICĂ

1.1 Structurile de primire turistică: caracterizare generală

„În general, prin structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare se înţeleg acele dotări de bază materială care asigură înnoptare şi odihna, pe o anumită durată de timp, în baza unor tarife comunicate, diferenţiate în funcţie de gradul lor de confort, de sezonalitatea în care sunt solicitate serviciile de cazare.”[2,165]

Iniţial, existenţa unor stabilimente de primire a oaspeţilor a fost legată de efectuarea unor deplasări în alte scopuri decât cele turistice, cele mai multe dintre dotările de această natură fiind amplasate de-a lungul drumurilor şi în centrele urbane.

Primele „case publice” sau hanuri erau simple colibe goale, plasate în locurile de oprire a caravanelor în Orient pentru a adăposti comercianţii şi călătorii. Pentru pelerini, templele şi casele religioase ofereau condiţii pentru odihnă şi pentru hrană, obicei păstrat şi astăzi în unele zone cu o astfel de vocaţie.

Primul edificiu construit special pentru a îndeplini cerinţele de ospitalitate ale unei structuri hoteliere a fost deschis la Londra în 1774. Dar, primul hotel cu servicii integrate, de cazare şi bucătărie franţuzească, a fost Tremont din Boston, deschis la începutul sec. al XIX-lea. [6, 57]

Structurile de primire turistică includ hoteluri, moteluri, vile, cabane, campinguri, sate de vacanţă, pensiuni, pensiuni agro-turistice şi nave fluviale şi maritime care dispun de spaţii de cazare, unităţi de alimentaţie în incinta acestora, unităţi de alimentaţie publică, situate în staţiunile turistice, dar şi cele care sunt administrate de societăţi comerciale de turism, indiferent de amplasament, de forma de organizare şi de proprietate.

Structurile de primire turistică cu funcţie de cazare se clasifică pe stele, şi respectiv pe flori în cazul pensiunilor turistice rurale, în funcţie de caracteristicile constructive, dotările şi calitatea serviciilor. Clasificarea structurilor de primire turistică are ca scop principal protecţia turiştilor şi constituie o formă codificată de prezentare a nivelului de confort şi a ofertei de servicii. Aceasta se face de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. Clasificarea este valabilă în toată lumea reglementată, însă la nivel naţional, cantitatea şi calitatea serviciilor este precizată în aceste reglementări. Diferenţele apar de la mărimea camerei, înălţimea acesteia, numărul de servicii asociate cazării şi modului de dotare a camerei ( mobilier, materialul lenjeriei).[7, 45]

Acordarea stelelor se face de către Direcţia Generală de Autorizare şi Control a Autorităţii Naţionale pentru Turism şi se acordă licenţa de funcţionare de la 1 la 5 stele. Corespunzător licenţei obţinute, hotelul trebuie să pună la dispoziţie anumite servicii de primire a oaspeţilor, servicii gratuite şi servicii cu plată. [7, 27]

În România pot funcţiona următoarele tipuri de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare:

Tabel nr 1. Tipuri de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare în România

Tipuri de primire turistică 5 4 3 2 1

Hoteluri x x x x x

Hoteluri-apartament x x x x -

Moteluri - - x x x

Hosteluri - - x x x

Cabană turistică, de vânătoare, de pescuit - - x x x

Refugiu turistic - - - - -

Vilă x x x x x

Bungalow-uri - - x x x

Pensiuni turistice urbane x x x x x

Pensiuni agro-turistice x x x x x

Camping - x x x x

Sat de vacanţă - - x x -

Popas turistic - - - x x

Apartamente sau camere de închiriat în locuinţe familiale sau în clădiri cu altă destinaţie - - x x x

Structuri de primire cu funcţiuni de cazare pe nave fluviale şi maritime x x x x x

Sursa: Hotărârea Guvernului României, Nr. 1328/2001 şi Ordinul Ministrului Dezvoltării Regionale şi Turismului