Perspectivele Dezvoltării Turismului Montan în Contextul Dezvoltării Durabile

MOTIVAŢIA LUCRĂRII

Importanţa zonei montane în cererea de vacanţe, a generat preocupări ale specialiştilor în scopul exploatării pentru turism a acestei destinaţii într-un mod eficient, pentru a satisface diversitatea şi complexitatea nevoilor turiştilor. Astfel,amenajarea în scopuri turistice a zonei montane are o existenţă de peste un secol,perioadă în care s-au manifestat opinii şi contribuţii importante la valorificarea resurselor naturale şi a bogăţiilor socio-culturale ale acestei destinaţii turistice.

Problemele actuale ale turismului sunt cele legate de protejarea mediului, printr-o exploatare a acestuia pe baza principiilor dezvoltării durabile, principii care trebuie avute în vedere şi în amenajarea turistică a zonelor montane.

Din punct de vedere al potenţialului natural, România dispune de suficiente resurse care pot răspunde cerinţelor de dezvoltare a turismului montan,atât pentru practicarea schiului, dar şi pentru sezonul estival. Cu toate acestea,în prezent, trăsătura principală a ofertei montane româneşti este diferenţa dintre valoarea şi atractivitatea potenţialului turistic şi gradul de valorificare redus,atât cantitativ cât şi calitativ.

Dintre masivele montane cel mai bine dezvoltate din ţara noastră se pot enumera: Bucegi,Piatra Craiului,Postăvarul,Făgăraş,Ceahlău,Parâng şi Cindrel(aici a fost construită prima staţiune montană din România - Păltiniş).

Printre staţiunile remarcate pentru practicarea turismului montan se află:

Sinaia, Buşteni, Predeal,Păltiniş, Poiana Braşov, Borşa, Semenic, Stâna de Vale, Durău şi altele.

Importanţa exploatării pentru turism a resurselor montane a atras atenţia specialiştilor din domeniu,care au realizat o serie de studii,analize,în urma cărora se pot evidenţia în principal următoarele aspecte:

- mare diversitate de aspecte peisagistice,care conferă originalitate şi atractivitate masivelor montane;

- natură virgină,în mare parte;

- un relief "dulce" în zonele de înălţimi medii(800-1600m),favorabil practicării turismului,activităţilor în aer liber;

- un important domeniu schiabil şi o garanţie a prezenţei zăpezii la altitudini joase (1000-1500m), benefice practicării sporturilor de iarnă;

- populaţie numeroasă, primitoare, păstrătoare de tradiţii, existenţa unor locuinţe tradiţionale de calitate şi a unui patrimoniu cultural religios important;

- mare complexitate a potenţialului turistic, conferită de varietatea şi valoarea resurselor naturale şi antropice,ceea ce face posibilă dezvoltarea a numeroase forme de turism - odihnă şi recreere, practicarea sporturilor de iarnă,drumeţie, tratament balnear, speoturism, alpinism, turism ştiinţific şi profesional, turism rural, religios şi cultural, vânătoare şi pescuit sportiv, agrement nautic ş.a.

Dotarea zonei montane din România cu echipamente specifice este modestă, aceasta deţinând ~26% din totalul unităţilor de cazare,cea mai mare parte fiind concentrată în staţiunile turistice de pe Valea Prahovei - Sinaia, Predeal, Buşteni - şi Poiana Braşov (cu circa 33,5% din capacitatea de cazare a zonei montane).

În ceea ce priveşte dotările pentru serviciile de alimentaţie,se remarcă prezenţa unei varietăţi de unităţi, de la restaurantele clasice şi cu specific,până la baruri,bufete ş.a. Ca şi în cazul unităţilor de cazare în ţara noastră se poate observa o concentrare a acestora în aceleaţi zone,respectiv Valea Prahovei şi Poiana Braşov.

Din punct de vedere al dotărilor pentru practicarea sporturilor de iarnă, în ţara noastră eforturile au fost concentrate către amenajarea unor pârtii de schi şi instalaţii mecanice de urcat. În prezent, suprafaţa domeniului schiabil este de 380,8 ha (3,81 kmp), categoric foarte mică, comparativ cu alte ţări(de 120 de ori mai mică faţă de Germania, de 510 ori mai mică faţă de Franţa).

Succint,putem evidenţia următoarele:

- numărul total al pârtiilor de schi amenajate în ţara noastră este de 72, având o lungime totală de 93,34 km, la care se adaugă 15,5 km pentru schi fond, cea mai mare parte aflându-se în staţiunile de pe Valea Prahovei şi Poiana Braşov (circa 45%); au fost amenajate şi câteva pârtii de săniuş (la Predeal,Sinaia,Izvoare,etc.)

- structura pârtiilor pe grade de dificultate,cele 72 de pârtii din ţara noastră se împart astfel:

- pârtii foarte uşoare :3(toate în Poiana Braşov)