Piața mondială a turismului de afaceri

Licență
9.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Turism
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 87 în total
Cuvinte : 28925
Mărime: 553.16KB (arhivat)
Cost: 12 puncte
UNIVERSITATEA “DUNAREA DE JOS” GALATI FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE ECONOMIA COMERTULUI, TURISMULUI SI SERVICIILOR

Cuprins

CAPITOLUL I - ISTORIC ȘI CONCEPTE ÎN TURISMUL DE AFACERI

1.1.Scurt istoric al turismului de afaceri

1.2.Concepte și teorii privind turismul de afaceri

1.3.Asemănări și deosebiri între turismul de afaceri și turismul de loisir

1.4.Avantajele turismului de afaceri pentru destinații

CAPITOLUL II - PIAȚA TURISMULUI DE AFACERI

2.1.Caracteristicile pieței turismului de afaceri

2.2.Organizarea întâlnirilor de afaceri

2.3.Elicopterul: soluția salvatoare pentru oamenii de afaceri

CAPITOLUL III - ORGANIZAREA MANAGEMENTULUI ÎN TURISMUL DE AFACERI

3.1.Managementul evenimentelor

3.2.Managementul călătoriilor „oficiale”

3.3.Managementul programelor stimulent (incentive)

3.4.Managementul călătoriilor de afaceri în marile companii

CAPITOLUL IV - MODALITĂȚI DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A MANAGEMENTULUI ÎN TURISMUL DE AFACERI PE PIAȚA TURISTICĂ DIN ROMÂNIA

4.1.Cererea pentru turismul și călătoriile de afaceri. Cumpărătorii și consumatorii de turism de afaceri

4.2.Călătoriile de afaceri (Business Travel)

4.3.Organizatori profesioniști de evenimente: expoziții, conferințe, reuniuni, traininguri, team- building-uri

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

BIBLIOGRAFIE

Extras din document

CAPITOLUL I

ISTORIC ȘI CONCEPTE ÎN TURISMUL DE AFACERI

Turismul este cea mai mare afacere a începutului de mileniu, atât pe plan mondial, cât și în Uniunea Europeană. Turismul de afaceri – parte componentă a activității turistice - este cea mai dinamică formă de turism, deținând circa 20% din totalul călătoriilor internaționale și aproape 25% din totalul încasărilor turistice, fiind una din cele mai „pretențioase” și mai „scumpe” activități .

1.1. Scurt istoric al turismului de afaceri

Turismul, în general și turismul de afaceri în special sunt activități apărute odată cu omenirea, chiar dacă acest termen nu a fost definit decât în secolul al-XIX-lea.

Istoria turismului de afaceri se pierde în negura timpului. Apariția agriculturii de subzistență în Africa, Asia și Europa, cu mii de ani înaintea erei noastre a dus automat la dezvoltarea schimburilor comerciale ce se realizau la distanțe din ce în ce mai lungi. De asemenea, dezvoltarea orașelor a generat o nevoie crescută de produse pentru gospodării. Se poate afirma că primele călătorii de afaceri au fost întreprinse de către micii comercianți și de către artizani care puteau călători și mii de kilometri pentru a-și desface produsele.

Urmează apoi perioadă marilor imperii: Egipt, Persia, Grecia și Roma, ce au stimulat creșterea comerțului și implicit a călătoriilor de afaceri. Cel mai bun exemplu este cel al Imperiului Roman, care prin dezvoltarea unui sistem de drumuri extins în tot imperiul a făcut posibil schimbul de produse din Italia în Spania, din Asia și Orientul Mijlociu până în Marea Britanie. Printre obiectele și produsele descoperite de arheologi în cele mai diverse locuri ale Imperiului se numără: obiecte de olărit fabricate în Italia, vase cu ulei de măsline din Spania;

carafe cu vin din Grecia sau pietre prețioase din Orientul Mijlociu, toate expuse în prezent în muzeele țărilor unde au fost descoperite (Marea Britanie, Franța, Germania sau România, pentru a enumera doar câteva din marile rute ale comercianților antichității).

Căderea Imperiului Roman a adus cu sine o perioadă de instabilitate economică și politică, reducând temporar și volumul călătoriilor de afaceri .

Pe toată durata evului mediu și până în zorii erei moderne, principalele categorii de călători au fost comercianții și pelerinii. Din punct de vedere istoric, oamenii de afaceri au constituit elementul major de mobilitate și factorul de continuitate în relațiile dintre diverse popoare. Acest lucru este confirmat și de faptul că până în secolul al XIV-lea fuseseră adoptate tehnici comerciale și instrumente juridice mult mai avansate: cambiile, polițele de asigurare și contractele de comision dezvoltându-se în această perioadă și obligând comercianții la o mai mare grijă față de afacerile pe care le derulau .

Între secolul al XI-lea și al XIII-lea, Europa a fost leaganul unei revoluții comerciale ce poate fi considerată atât cauză cât și efect al redescoperirii călătoriilor de afaceri. Încetarea navalirilor (germanilor, scandinavilor, nomazii stepelor euroasiatice, sarazinilor) este urmată de apariția schimburilor pașnice (chiar din timpul luptelor), aceste lumi „vrajmase” dovedindu-se acum mari centre de producție și consum: grâne, blănuri și sclavi din lumea nordică și răsăriteană se oferă și, în același timp sunt cerute de marile metropole ale civilizatiei musulmane de unde vin în schimb, din abundență metalele prețioase ale Africii și Asiei.

Evului mediu timpuriu, cu incursiunile și jafurile sale, îi urmează o pace (relativă), această siguranță permitând o înviorare a economiei și mai ales odată ce uscatul și marea deveniseră căi mai puțin periculoase, o accelerare dacă nu chiar o reluare a comerțului. În plus, mortalitatea regresând și condițiile de hrană ca și posibilitățile de subzistență îmbunătățindu-se, are loc un avânt demografic ce va deveni pentru creștinatate o sursă de consumatori, de producători, de mână de lucru, un rezervor din care comerțul își va recruta oamenii. Iar când situatia s-a schimbat și a venit rândul creștinității să atace, marele episod al Cruciadelor nu va fi decât o fațadă la umbra căreia se vor dezvolta în continuare schimburile comerciale.

Aceste răsturnări de situații sunt legate de un fenomen capital: nașterea sau renașterea orașelor, caracteristica lor majoră în această perioadă fiind primatul funcției economice.

Fie că sunt noduri de căi de comunicație, halte marcând etapele pe drumurile comerciale, porturi maritime sau fluviale – centrul lor vital se află lângă vechiul castru feudal, lângă nucleul militar sau religios, alături de nou apărutul cartier al dughenelor, alături de piață sau de locul de tranzit al mărfurilor.

Cei doi poli ai comerțului internațional erau Mediterana și Nordul, ceea ce duce la apariția a două benzi de orașe comerciale puternice: de o parte Italia și (într-o măsura mai mică), Provența și Spania, de cealaltă parte Germania de Nord.

Acest lucru și explică predominarea în Europa medievală a doi negustori: italianul

și hanseatul, fiecare cu propriile caracteristici.

Între cele două există însă o zona de contact cu un caracter de originalitate, datorat faptului că adaugă funcției sale de mijlocitoare de schimburi între cele două arii comerciale menționate anterior și funcția de producătoare. Această zona este Europa de Nord – Vest formată din sud-estul Angliei, Normandia, Flandra, Champagne, ținuturile de pe valea râului Mense și cele ale Renaniei de Jos. Este vigurosul domeniu al postavului și totodată, împreună cu Italia nordică și centrală, singura regiune a Europei medievale unde se poate vorbi de prezenta industriei.

Alaturi de articolele de consum provenind din Nordul și Răsăritul continetului, produsele industriei textile europene constituie mărfurile pe care negustorul italian și cel hanseat vin să le caute pe piețele și la târgurile din Champagne și Flandra. În cursul acestei prime faze de apariție și avânt comercial, negustorul medieval este, în primul rând, un negustor itinerant .

Preview document

Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 1
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 2
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 3
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 4
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 5
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 6
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 7
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 8
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 9
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 10
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 11
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 12
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 13
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 14
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 15
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 16
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 17
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 18
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 19
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 20
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 21
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 22
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 23
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 24
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 25
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 26
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 27
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 28
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 29
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 30
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 31
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 32
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 33
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 34
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 35
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 36
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 37
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 38
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 39
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 40
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 41
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 42
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 43
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 44
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 45
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 46
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 47
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 48
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 49
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 50
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 51
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 52
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 53
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 54
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 55
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 56
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 57
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 58
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 59
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 60
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 61
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 62
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 63
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 64
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 65
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 66
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 67
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 68
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 69
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 70
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 71
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 72
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 73
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 74
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 75
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 76
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 77
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 78
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 79
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 80
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 81
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 82
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 83
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 84
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 85
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 86
Piața mondială a turismului de afaceri - Pagina 87

Conținut arhivă zip

  • Piata Mondiala a Turismului de Afaceri.doc

Alții au mai descărcat și

Perspective de Integrare a Turismului Românesc în Plan European

CAPITOLUL I TURISMUL ÎN EUROPA – ORIENTARI SI TENDINTE 1.1. Factori de influenta în dezvoltarea turismului Turismul este influentat de o gama...

Perspectivele Dezvoltării Turismului Montan în Contextul Dezvoltării Durabile

MOTIVAŢIA LUCRĂRII Importanţa zonei montane în cererea de vacanţe, a generat preocupări ale specialiştilor în scopul exploatării pentru turism a...

Locul și Rolul Turismului Internațional în Grecia Posibilități de Dezvoltare a Relațiilor Turistice greco-române

CAPITOLUL I 1. Rolul şi locul turismului în economia mondială 1.1. Scurtă introducere Industria călătoriilor şi a turismului este, în prezent,...

Turismul Cultural

INTRODUCERE Turismul depinde într-o mare măsura de o “imagine” creată şi care se adresează în mod direct turiştilor. Consumatorii acestei...

Implementarea unei Interfețe Web pentru o Agenție de Turism

Introducere Lucrarea de faţă are ca şi scop realizarea unui site web pentru o agenţie de turism. Aplicaţia este realizată în ASP.NET, o platformă...

Mijloace și modalități de plată în turism

Introducere Încasarea notelor de plată prin casieria serviciului front-office se poate face utilizând mijloace de plată diferite : moneda...

Strategii de Dezvoltare Durabilă a Turismului din România

CAPITOLUL I Turismul european: tendinţe şi perspective Turismul reprezintă, atât prin conţinut cât şi prin rolul său, un fenomen care s-a impus...

Turismul, componentă a vieții moderne și potențialul turistic

CAP. 1. TURISMUL, COMPONENTĂ A VIEŢII MODERNE Civilizaţia de astăzi, dorinţa şi modul de a călători sunt strâns legate de deplasarea oamenilor în...

Te-ar putea interesa și

Influența integrării în UE asupra turismului românesc

INTRODUCERE Turismul ca activitate economică se bazează pe o strânsă conlucrare a industriei turistice cu celelalte sectoare economice ca:...

Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu

Introducere Turismul reprezintă călătoriile de plăcere, pentru recreere. Aceasta a fost extinsă în ultimii ani pentru a include orice călătorie în...

Comercializarea Produsului Turistic

INTRODUCERE Actualitatea temei. Turismul nu este reprezentat doar din câteva zeci sau sute de afaceri singulare într-o economie naţională. Cu atât...

Analiza pieței serviciului de transport aerian

Capitolul 1 Serviciul de transport aerian 1.1. Scurt istoric Spre deosebire de calea ferata, care s-a dezvoltat sub presiunea nevoilor...

Integrarea în Uniunea Europeană a Sectorului Invizibil

1.1. Definiţie Într-o economie de piaţă distingem o serie de prestaţii internaţionale de servicii. În general, ele au un caracter nematerial şi...

Formele de Turism

Introducere Turismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel de importanta precum cea desfăşurată în alte sectoare-chei din economia...

Sistemul Informatic de Rezervare Amadeus

Grupul Amadeus Global Travel Distribution, companie multinationala a fost fondata in 1987 (60% din capital fiind detinut de Iberia, Air France si...

Globalizare, regionalizare, regionare. definiție și concepte. exemplificări

1.Conceptul de globalizare Termenul “globalizare” a apărut la sfârşitul anilor ’60 şi a fost lansat de un specialist canadian în teoria...

Ai nevoie de altceva?