Posibilități și resurse de punere în valoare a potențialului turistic din Valea Prahovei

Introducere

Turismul reprezintă o activitate permanentă a omului modern, având implicații pe multiple planuri, de la cel economic la cel politic, social, cultural și natural.

Zona Valea Prahovei reprezintă un important centru turistic, fiind una dintre cele mai căutate destinații turistice din țara noastră. Acest fapt se datorează în primul rând resurselor naturale și antropice, dar și accesibilității zonei. Pe Valea Prahovei întâlnim stațiuni ce funcționează în tot timpul anului, ceea ce sporește rolul turismului în economie.

Deși potențialul turistic, natural și antropic, al zonei este extrem de valoros, în foarte puține locuri este exploatat la maximum.

De aceea, lucrarea de față prezintă evoluția turismului din această zonă în perioada 2004-2007 și un număr de concluzii în ceea ce privește dezvoltarea rapidă și durabilă a sa.

Am ales această temă pentru a vedea care este stadiul de dezvoltare al turismului în Valea Prahovei și care au fost măsurile luate în perioada 2004-2007 de către autoritățile locale pentru a ridica stațiunile din această zonă la standarde internaționale.

În lucrare sunt analizate atât resursele turistice ale județului, naturale și antropice, baza materială, cât și circulația turistică în această perioadă.

Ultima parte a lucrării conține analiza de potențial a turismului din Valea Prahovei, posibilități de valorificare a potențialului turistic și concluziile la care am ajuns în urma analizei efectuate.

CAPITOLUL 1

Evolutia turismului

1.1. Turismul din cele mai vechi timpuri și până în zilele noastre.

Călătoria a apărut cu mult înaintea erei noastre, când oamenii se deplasau din diferite motive prîntre care: comerțul, aventură, politică, religie și sănătate.

De atunci și până astăzi scopurile călătoriei nu s-au schimbat prea mult, în prezent adăugându-se călătoriile de afaceri și deplasările la târguri, expoziții, simpozioane și sesiuni.

În perioada Imperiului Roman călătoriile s-au dezvoltat foarte mult deoarece aceștia aveau o monedă universală care era acceptată în tot imperiul, precum și o rețea de drumuri foarte bine dezvoltată pentru acea perioadă.

Stabilitatea politică, prosperitatea economică, moneda universală, sistemul eficient de transport și timpul liber au favorizat călătoriile în timpul Imperiului Roman.

Începând cu anul 400 e.n., acești factori au dispărut, călătoria cunoscând o perioadă de stagnare, deoarece devenise periculoasă și dificilă.

Comerțul, dorința de a cunoaște alte civilizații și de a vizita locuri noi face ca în secolul al XVI-lea călătoria să capete noi dimensiuni, astfel apare un nou sector specializat destinat primirii și găzduirii vizitatorilor.

În secolul al XVII-lea apar orașele balneare, ceea ce marchează o nouă etapă în dezvoltarea turismului.

Revoluția industrială de la începutul secolului al XIX-lea a transformat călătoria într-un fenomen accesibil maselor datorită dezvoltării clasei de mijloc și schimbărilor sociale substanțiale.

Totodată s-au modernizat și diversificat mijloacele de transport și căile de comunicare ceea ce a facilitat călătoriile și dezvoltarea turismului modern.

În paralel cu dezvoltarea transporturilor și căilor de comunicare s-au dezvoltat și cele mai diferite forme de cazare: hanurile, hotelurile, motelurile, cabanele, vilele și bungalourile.

Turismul a progresat cu diferențe evidente de la o țară la alta, de la o zonă la alta în funcție de: stabilitatea politică, dezvoltarea economică, stabilitatea monedei, eficiența transporturilor și bineînțeles timpul liber și puterea financiară a oamenilor. Astfel putem constata că turismul a fost și este influențat de o serie de factori. Aceștia sunt:

- Factori economici: veniturile, tarifele, oferta turistică;

- Factori psihologici: setea de cultură, dorința de cunoaștere, sănătatea;

- Factori demografici: creșterea longevității;

- Factori tehnici: performanțele mijloacelor de transport;

- Factori sociali: evoluția numerică a populației, structura pe vârste și pe categorii socio-profesionale;

- Factori naturali: așezarea geografică, poziția față de principalele căi de comunicație, relieful, clima;

- Factori organizatorici și politici: formalitățile de frontieră, regimul vizelor, conflicte sociale, etnice, religioase.

În prezent, călătoria îmbracă mai multe forme, prîntre care:

- Călătoria religioasă: cea mai frecventă formă de călătorie religioasă o constituie pelerinajul;

- Călătoria pentru sănătate: datorită dezvoltării stațiunilor balneo-climaterice și descoperirilor în domeniul medicinei, călătoria pentru sănătate a căpătat o extindere fără precedent;

- Călătoria de afaceri: îmbracă o mare varietate de forme de manifestare - târguri, expoziții, congrese științifice, simpozioane, sesiuni etc.;

- Comerțul internațional: este cel mai mare generator de turism internațional;

- Călătoria pentru cunoașterea artei și istoriei: este generată de rguri, expoziții, congrese științifice, simpozioane, sesiuni etc.;

- Comerțul internațional: este cel mai mare generator de turism internațional;

- Călătoria pentru cunoașterea artei și istoriei: este generată de „setea de cultură“ a turiștilor;

- Turismul social: reprezintă călătorii internaționale facilitate de către guvern, patronii unor firme sau organizații și sindicate organizate în acest scop.