Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia

Licență
9/10 (1 vot)
Domeniu: Turism
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 73 în total
Cuvinte : 25976
Mărime: 1.96MB (arhivat)
Publicat de: Alistar Filimon
Puncte necesare: 12
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Nicolae Mocanu
UNIVERSITATEA BUCUREŞTI FACULTATEA DE GEOGRAFIE GEOGRAFIA TURISMULUI

Cuprins

  1. Introducere 5
  2. Capitolul 1 Cadrul natural - introducere tursim balnear 6
  3. 1.1. Turismul balnear în România 6
  4. 1.2. Factorii terapeutici naturali și efectele lor 8
  5. Capitolul 2 Așezare matematică (fizico-geografică) 12
  6. 2.1. Stațiunea Agigea 12
  7. 2.2. Stațiunea Techirghiol 12
  8. 2.3. Stațiunea Mangalia 13
  9. 2.4. Staţiunea Eforie Nord şi Eforie Sud 14
  10. Capitolul 3 Personalitate fizico-geografică 16
  11. 3.1 Relieful 17
  12. 3.1.1. Relieful staţiunii Agigea 17
  13. 3.1.2. Relieful staţiunii Mangalia 17
  14. 3.1.3. Relieful staţiunii Eforie Nord şi Eforie Sud 18
  15. 3.2. Clima 18
  16. 3.2.1. Clima staţiunii Agigea 18
  17. 3.2.2. Clima staţiunii Techirghiol 19
  18. 3.2.3. Clima staţiunii Mangalia 19
  19. 3.2.4. Clima Staţiunii Eforie Nord şi Eforie Sud 19
  20. 3.3. Hidrografia 20
  21. 3.3.1. Hidrografia staţiunii Agigea 20
  22. 3.3.2. Hidrografia staţiunii Techirghiol 20
  23. 3.3.3. Hidrografia staţiunii Eforie Nord şi Eforie Sud 22
  24. 3.4. Solurile 23
  25. 3.4.1. Solurile din staţiunea Agigea 23
  26. 3.4.2. Solurile din staţiunea Techirghiol 23
  27. 3.4.3. Solurile din staţiunea Mangalia 24
  28. 3.4.4. Solurile staţiunii Eforie Nord 25
  29. 3.5. Vegetatia si fauna 25
  30. Capitolul 4 Potențialul natural – valențe ale apei și ale aerului 27
  31. 4.1. Factori terapeutici ai litoralului Mării Negre 28
  32. 4.2. Stațiunea Agigea 31
  33. 4.3. Stațiunea Techirghiol 31
  34. 4.4. Stațiunea Mangalia 33
  35. 4.5. Staţiunea Eforie Nord şi Eforie Sud 34
  36. 4.6. Indicaţii de cură balneară profilactică 35
  37. Capitolul 5 Potențial antropic - capacitatea de cazare, alimentație plublică, infrastructura 38
  38. 5.1. Principalele atracţii turistice ale zonei dintre Agigea şi Mangalia 38
  39. 5.1.1. Staţiunea Agigea 38
  40. 5.1.2. Stațiunea Techirghiol 39
  41. 5.1.3. Stațiunea Mangalia 44
  42. 5.1.4. Staţiunea Eforie Nord şi Eforie Sud 50
  43. 5.2. Analiza principalilor indicatori de circulație turistică 51
  44. 5.2.1. Numărul sosirilor 52
  45. 5.2.2. Numărul înnoptărilor 53
  46. 5.2.3. Durata medie a sejurului 54
  47. Capitolul 6 Strategii de dezvoltare 56
  48. 6.1. Analiza SWOT a turismului balnear dintre Agigea şi Mangalia 56
  49. 6.2. Strategia naţională de dezvoltare a turismului balnear 60
  50. 6.3. Programe de dezvoltare şi promovarea turismului balnear de pe litoral 62
  51. 6.4. Strategii de dezvoltare a staţiunilor balneare din zona dintre Agigea şi Mangalia 63
  52. Concluzii 68
  53. Bibliografie 72

Extras din licență

Introducere

Având în considerare distribuția activității turistice la nivel mondial observăm că sunt regiuni foarte dezvoltate din punct de vedere al activității turistice și regiuni cu potențial turistic ridicat în care turismul este în continuare absent.

Lucrarea intitulată “Potenţialul turistic balnear între Agigea şi Mangalia” își propune să studieze activitatea turistică balneară a celor trei staţiuni balneare, respectiv Agigea, Mangalia, Eforie Nord şi Techirghiol.

Motivul pentru care am ales acestă temă îl constituie necesitatea promovării și valorificării potențialului touristic balnear în România, în special în zona litorală, cuprinsă între stațiunea Agigea și Mangalia. Consider că această zonă are un potențial de atragere a turiștilor străini ce optează pentru acest tip de turism ca formă de recreede și odihnă. Principalul punct forte al acestei zone îl constituie localizarea, lângă litoral, ceea ce îi oferă României un atu în comparație cu celelalte țări care practică acest tip de turism.

Capitolul 1 prezintă aspecte ale turismului balnear în România precum şi fatorii terapeutici naturali şi electele lor.

Capitolul 2 prezintă aşezarea matematică a staţiunilor studiate, respectiv Agigea, Mangalia, Eforie Nord şi Techirghiol.

Capitolul 3 prezintă elemente ale personalităţii fizico-geografice, respectiv elemente de relief, climă, hidrografia şi solurile staţiunilor analizate.

Capitolul 4 prezintă potenţialul natural al zonei din punct de vedere al valenţei aerului şi al apei, indentificând factorii terapeutici, indicaţiile curelor balneare, fiind prezentate individual, în funcţie de fiecare staţiune cât şi la nivelul regiunii.

Capitolul 5 prezintă potenţialul antropic al celor trei staţiuni subliniind principalele atracţii turistice şi analizând principalii indicatori ai circulaţiei turistice din Agigea, Mangalia, Eforie Nord şi Techirghiol: capacitatea de cazare turistică, numărul sosirilor, numărul înnoptărilor şi durata medie a sejurului.

Capitolul 6 intitulat “Strategii de dezvoltare” realizează o analiză SWOT a regiunii, prezintă strategia naţională de dezvoltare a turismului balnear în România precum şi programe de dezvoltare şi promovare a acestuia.

Contribuția personală se reflectă în analiza activității turistice aferente celor trei staţiuni precum și în propunerile de dezvoltare și promovare a activității turistice balneare.

Capitolul 1 Cadrul natural - introducere tursim balnear

1.1. Turismul balnear în România

România, datorită așezării geografice și structurii geologice complexe a scoarței pamântului, dispune de o mare bogăție de facctori naturali de cură- ape minerale, mofete, nămoluri, lacuri terapeutice- răspândite cu generozitate pe aproape întreaga suprafață a țării, în diferite zone climatice.

Pe teritoriul țării noastre există aproape toate tipurile de ape cunoscute – oligominerale, alcaline, alcalino-teroase, clorurate-sodice, iodurate, sulfatate, feruginoase, arsenicale, sulfuroase, carbogazoase, radioactive etc. – cu o foarte mare varietate în privința compoziției chimice, a gradului de mineralizare și a temperaturii lor.

Mofetele (emanații naturate de gaze terapeutice) conțin bioxid de carbon sau hidrigen sulfurat, iar nămolurile terapeutice sunt de tip sapropelic, de turbă și mineral.

Țara noastră dispune, de asemenea, de tipuri variate de climat, în raport cu unitățile geografice și cu altitudinea (climat de litoral, de câmpie, de dealuri și coline, de munți mijlocii și înalți).

Se cunoaște că o serie de factori naturali de cură au fost utilizați pentru tratament cu aproape două milenii în urmă, dovezi materiale atestând că romanii au folosit apele minerale de la Băile Herculane în scopuri terapeutice.

În decursul timpului, descoperirea de ape minerale și nămoluri creat premisele apariției unor stabilimente balneare, la început mai rudimentare, care începând din secolele XVIII și XIX s-au dezvoltat treptat.

După cel de-al doilea război mondial, baza materială a stațiunilor a fost modernizată extinzându-se și diversificându-se într-un ritm vertiginos, mai ales, în ultimul deceniu. Țara noatră dispune azi de peste 160 de stațiuni și localități cu factori curativi naturali. În multe dintre ele, destinate tratamentului cu factori naturali, s-au construit unități moderne de tipul hotelurilor de cură și complexelor sanatoriale, în care serviciile de cazare, masă și tratament sunt oferite în cadrul aceleiași clădiri (ex. Băile Felix, Herculane, Sovata, Băile Tușnad, Covasna, Căciulata, Amara, Sângeroz-Băi, Mangalia, Slănic etc.)

Investițiile actuale și cele viitoare pun în continuare accentul pe dezvoltarea acestor tipuri de construcții, permițându-se astfel ca tratamentul să poată fi administrat cu aceeași eficacitate în tot cursul anului, nu numai în sezonul cald. În bazele moderne de tratament construite în stațiuni, s-au creat condiții optime de utilizare complexă a factorilor naturali de cură, pe baza rezultatelor obținute în cadrul cercetărilor științifice medicale. În paralel cu factorii naturali de cură , stațiunile balneo-climatice dispun însă și de o largă gmă de proceduri terapeutice care folosesc factorii fizici artificiali grupați în secțiile de fizio-terapie, mecanoterapie, pneumoterapie și altele, dotate cu instalații și aparatură modernă.

Preview document

Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 1
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 2
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 3
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 4
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 5
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 6
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 7
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 8
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 9
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 10
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 11
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 12
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 13
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 14
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 15
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 16
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 17
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 18
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 19
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 20
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 21
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 22
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 23
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 24
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 25
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 26
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 27
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 28
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 29
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 30
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 31
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 32
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 33
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 34
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 35
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 36
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 37
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 38
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 39
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 40
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 41
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 42
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 43
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 44
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 45
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 46
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 47
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 48
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 49
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 50
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 51
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 52
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 53
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 54
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 55
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 56
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 57
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 58
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 59
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 60
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 61
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 62
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 63
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 64
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 65
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 66
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 67
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 68
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 69
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 70
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 71
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 72
Potențialul Turistic Balnear între Agigea și Mangalia - Pagina 73

Conținut arhivă zip

  • Potentialul Turistic Balnear intre Agigea si Mangalia.doc

Alții au mai descărcat și

Promovarea Turismului Cultural în Europa de sud-vest

Introducere Ca alternativă a turismului clasic, turismul cultural sau turismul de cunoaştere reprezintă un subiect amplu promovat şi de mare...

Delta Dunării

Această lucrare face referire la situaţia şi perspectivele turismului românesc în dinamica turismului european, analizând în mod direct zona Deltei...

Valorificarea potențialului turistic al Județului Argeș

INTRODUCERE Turismul a devenit în zilele noastre o activitate la fel de importantă precum cea desfăşurată în alte sectoare-chei din economia...

Perspectivele dezvoltării turismului balnear - studiu de caz stațiunea Slănic Prahova

Introducere Cu toate că majoritatea specialiştilor consideră turismul un fenomen specific perioadei contemporane, acesta s-a conturat la...

Strategii de dezvoltare economică și turistică - stațiunea Călimănești-Căciulata

Introducere Cu toate că majoritatea specialiştilor consideră turismul un fenomen specific perioadei contemporane, acesta s-a conturat la sfârşitul...

Turismul Religios în Oradea

Introducere Am hotărât sa fac această lucrare de licenţa despre turism religios in Oradea deoarece cred ca Oradea este un oraş cu un potenţial...

Dezvoltarea Turismului în Județul Timiș

Cap. 1. Aspecte teoretice privind turismul Turismul se prezintă ca o activitate complexă, cu o multitudine de faţete, cu încărcătură economică...

Turismul în Regatul Unit al Marii Britanii

Introducere Schimbările din economia mondială a dus, în ani 1970, la o evoluție rapidă a numărului călătoriilor și a țărilor participante la...

Te-ar putea interesa și

Posibilități de Dezvoltare a Turismului în Stațiunea Eforie Nord

CAPITOLUL 1 CONSIDERAŢII GENERALE 1 1 Poziţie geografică Eforie Nord este situată în judeţul Constanţa, pe fâşia litorală aflată între Lacul...

Turism Balnear pe Litoralul Marii Negre cu Privire Specială asupra Stațiunilor Eforie și Techirghiol

Pentru secolul XXI, în care abia am intrat, este acceptată ideea că economia mondială va fi dirijată de trei supra-industrii ale serviciilor:...

Potențialul turistic și turismul pe litoralul Marii Negre

Turismul reprezinta una din modalitatile de folosire a timpului disponibil pentru odihna,,recreere,tratament si distractii,iar un aspect aparte al...

Plan de afaceri - Complexul Turistic White Spirit Tărlungeni - Zizin România

1. INTENTIE 1.1. Proiect Obiectul studiului de fezabilitate consta în proiectul de investitii referitor la dezvoltarea unui complex turistic în...

Cadrul Natural al Litoralului Românesc al Mării Negre

1.1.Aşezare geografică şi limite Incadrarea Dobrogei maritime (litorale ) si relaţiile cu celelalte ţări vecine Litoralul Marii Negre...

Ai nevoie de altceva?