Premise de dezvoltare a turismului în zona Balș, județul Olt

INTRODUCERE

În viziunea Organizației Mondiale a Turismului(WTO), turismul este definit ca fiind ,,ansamblul activităților persoanelor aflate în timpul călătoriei și al șederii lor într-un loc distinct de locul lor de rezidență, pe o perioadă mai mică de un an, pentru odihnă, afaceri sau alte scopuri”. Această definiție elaborată în anul 1993, stabilește clar diferența între turiști și excursioniști (WTO, 2004).

Abordând problematica activităților de turism, se remarcă, uneori, tendința de interpretare îngustă a noțiunii actului turistic în sensul limitării lui numai la deplasarea turistului în timpul lui liber de la locul de reședință la obiectivele turistice, în scopuri recreative, cultural-educative, agrement, tratament, etc.

Dezvoltarea turismului în România se concretizează printr-o cerere crescândă a populației turistice pentru o gamă mereu sporită de diverse servicii și bunuri de consum, care stimulează sectoarele producătoare și prestatoare de servicii, antrenând o creștere generală a activităților economice și a produsului intern brut. Se constată, așadar, o împletire organică între activitatea de turism, care face parte din sfera serviciilor și activitățile productive din industrie, agricultură, transporturi, etc., produse și servicii care sunt solicitate în mod intens de activitatea turistică pentru asigurarea petrecerii plăcute a timpului liber al turiștilor, servicii sau activități menite să ofere satisfacția deplină în urma consumului turistic.

Rolul și locul turismului se definesc prin activitățile componente: cazare, alimentație publică, transport, agrement, etc., considerate ca subsisteme, cu relații interdependente în cadrul sistemului.

Datorită faptului că turismul acționează în direcția introducerii în circuitul economic intern și internațional a condițiilor naturale, a patrimoniului cultural, istoric, a realizărilor economice, etc., acesta contribuie direct la dezvoltarea economică a unor localități sau zone, stimulând dezvoltarea transporturilor, a circulației mărfurilor, creând totodată noi locuri de muncă.

Județul Olt, din care face parte și zona Balș, se înscrie cu un potențial turistic destul de diversificat, legat mai ales de fondul cultural-istoric și mai puțin de cadrul natural predominant de câmpie și dealuri joase.

Zona Balș, situată în lungul văii Oltețului, la contactul Podișului Getic cu Câmpia Română, s-a dezvoltat de-a lungul timpului istoric, într-o arie de intensă și străveche circulație, ca o zonă agricolă, cerealieră, influențată favorabil de existența celor două orașe mari din apropiere: Craiova și Slatina.

Cadrul natural favorabil, asociat cu caracteristicile economice ale zonei, a permis instalarea și permanentizarea populației pe aceste meleaguri încă din cele mai vechi timpuri. Trasarea drumului București-Craiova în anul 1845(actualul DN 65/E 574) și construirea căii ferate București-Pitești-Slatina-Balș-Craiova în anul 1875, a generat dezvoltarea zonei și a localității Balș care a primit statut urban în anul 1921.

Orașul Balș, situat la distanțe aproximativ egale(25 km) de orașele Craiova(principala metropolă a Olteniei) și Slatina(reședința județului Olt), și-a conturat cu dificultate o arie de polarizare între cele două orașe.

În conformitate cu Planul de Amenajare a Teritoriului Național(PATN)-Secțiunea a IV-a- ,,Rețeaua de localități”, orașul Balș intră în categoria localităților urbane de rangul III, reprezentând un centru de atracție zonală. Datorită funcțiilor urbane complexe, orașul Balș este un important centru polarizator pentru partea nord-vestică a județului Olt. Orașul Balș polarizează activitățile turistice pe spații restrânse, fiind în același timp localitatea din care pornesc fluxuri turistice modeste spre zonele învecinate de pe Valea Oltețului.

În zona Balș se identifică astăzi, o mulțime de obiective turistice de interes local, zonal și chiar național : biserici și mănăstiri din sec. XVI-XIX, case memoriale, un variat fond etnofolcloric, puțin cunoscute, cu fluxuri turistice mici, dar cu un potențial mare de valorificare pe viitor. Pentru turiști sunt importante : bisericile vechi și mănăstirile Măinești, Călui, Brâncoveni unde au loc procesiuni religioase de marile sărbători creștine sau hramuri, centrul de olărit de la Oboga, Pădurea Sarului, Lunca și Valea Oltețului- adevărate oaze de relaxare și recreere.

Aceste obiective naturale deosebite, alături de valorile cultural-antropice de o inestimabilă valoare, de ospitalitatea și tradițiile strămoșești, au contribuit și contribuie în egală măsură la dezvoltarea turismului în această zonă. Frumusețile și bogățiile naturale ale acestei zone, cât mai ales cele create de mintea și de mâna omului, te cheamă să le vezi, să le cunoști, să le admiri, să-ți îmbogățești mintea și să-ți umpli inima de bucurie și mulțumire sufletească.

Toate acestea reprezintă motivul alegerii acestei teme.