Prezentarea Zonei Turistice Colibita

Imagine preview
(9/10 din 3 voturi)

Aceasta licenta trateaza Prezentarea Zonei Turistice Colibita.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 44 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Constantin Ion Bogdan

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Turism

Cuprins

Cuvânt înainte pag.3
Capitolul I Caracteristici Generale pag.4-8
1.1. Prezentarea zonei Colibiţa pag.4-7
1.2. Istoria locurilor pag.7-8
Capitolul II Potenţialul turistic natural pag.9-25
2.1.Potenţialul morfoturistic pag3-10
2.2.Drumeţii pag.10-15
2.3.Potenţialul climato turistic- caracteristicile bioclimatice pag.16-18
2.4.Potenţialul hidroenergetic pag.18-20
2.5.Potenţialul biogeografic pag.20-25
Capitolul III Potenţialul turistic antropic pag.26-30
3.1. Gospodăria pag.27
3.2. Portul popular pag.27-28
3.3. Ocupaţii şi meşteşuguri pag28-29
3.4. Biserica pag.30
3.5. Barajul pag.31
Capitolul IV Baza materială turistică pag31-36
4.1. Caracteristici generale pag.31-33
4.2. Căi şi mijloace de transport pag33-36
Capitolul V Circulaţia turistică pag.36-37
Capitolul VI Tipuri şi forme de turism pag.37-39
6.1. Turismul de sejur pag.37
6.2. Turismul de tranzit pag.38
6.3. Turismul de weekend pag.39
Capitolul VII Spre Piatra lui Orban pag 40-41
Concluzii şi perspective de dezvoltare pag.42
Bibliografie pag.43-44

Extras din document

Cuvânt înainte

Prin lucrarea de faţă, se urmareşte prezentarea potenţialului turistic şi analizarea unor aspecte de ordin turistic din zona Colibiţa.

Alegerea acestei teme are la bază atenţia neînsemnată acordată tonei de catre organele competente, a căror atitudine pasivă se află în contradicţie cu realul potenţial turistic al Colibiţei.Lucrarea incearcă să evidenţieze reala valoare a resurselor naturale (în primul rând ) şi antropice, unele lipsuri care împiedică valorificarea zonei la adevarata sa valoare şi propuneri care puse in practică ar conduce în timp la includerea zonei în circuite turistice mai largi

Pe parcursul lucrarii se urmaresc câteva aspecte generale :

- o descriere cât mai amănunţită a resurselor naturale ,acestea constituind punctul major de atracţie al zonei

- evidenţierea calitaţilor şi minunilor acolo unde există

- elaborarea unor propuneri menite să ajute la dezvoltarea turistica a zonei

Sper ca acestă lucrare să nu rămână doar la stadiul de “Lucrare de diploma“, ci să-şi aducă contribuţia la valorificarea turistică a Colibiţei ,ajungând in posesia unor persoane competente , care au intr-adevăr posibilitatea să acţioneze in acest sens

Capitolul I

CARACTERISTICI GENERALE

I.1.PREZENTAREA ZONEI COLIBIŢA

Sunt locuri in munte , uitate de lume locuri blagoslovite de Dumnezeu , oaze de linişte şi farmec cuibărită intre culmi impadurite care o feresc de stihiile vremii, un astfel de loc este şi depresiunea Colibiţa situată in judeţul Bistriţa-Năsăud.Inainte de a trece la prezentarea propriu-zisă a zonei , vom menţiona deci câteva cuvinte despre acest judeţ

HARTA NU UITA

Judeţul Bistrţa-Năsăud, aşezat în partea central nordică a ţării, are o populaţie de 328000 locuitori şi o suprafaţă de 5355 km 2, fiind încadrat de judeţele Maramureş, în nord, Suceava, în est, Mureş, în sud şi Cluj în vest. Încadrat de un arc montan, format din munţii Ţibleş (NV), Rodnei (N), Bârgău (NE) şi Călimani (SE), relieful judeţului are aspectul unui vast amfiteatru, cu deschidere înspre sud-vest. Dinspre zona muntoasă, treptat, altitudinile scad înspre centrul Depresiunii Transilvaniei.

Relieful include munţi, dealuri, câmpia lipseşte, dar este suplinită de luncile râurilor şi suprufeţele create de reţeaua hidrografică între culmi şi dealuri.Clima este continental moderată, cu diferenţieri în funcţie de relief; asfel se distinge un climat de deal şi altul de munte, primul având un continentalism mai pronunţat. Temperatura medie anuală coboară sub 0 grade C la munte (la peste 1900 m) şi depăşeşte 8,5 grade C în zona de deal.

Judeţul Bistriţa-Năsăud este afectat de vânturile din sectorul V cu intesificări locale, în funcţie de relief. Pe versanţii munţilor sunt frecvente brizele de munte şi de vale. Precipitaţiile sunt bogate în zona montană 1000-1400 mm/an, în zona deluroasă se reduc spre S-V până sub 650 mm,iar reţeaua hidrografică este tributară câtorva râuri principale Someşul Mare, Şieul, Bistriţa Ardeleană.

În acest context Depresiunea Colibiţa este aşezată în partea de est a judeţului, la 38 km faţă de oraşul Bistriţa (municipiul reşedinţă a judeţului Bistriţa-Năsăud), în imediata apropiere a DN17, E576 ce face legătura Dej-Vatra Dornei, peste pasul Tihuţa între Transilvania şi Moldova.

Drumeţule, care vii tocmai de pe crestele Făgăraşilor sau de plaiurile Apusenilor şi te îndrepţi spre tărâmul pădurii veşnice de molid, odată ajuns aici, vei găsi un loc liniştit, parcă uitat de timp, acolo unde se îngemănează Călimanii cu Bârgăul. Acest loc este Colibiţa “Poarta Călimanilor”, frumoasa depresiune şi aşezare situată pe valea superioară a Bistriţei Ardelene.

Înconjurată de culmi ce ating 1500-1600 m altitudine şi închisă de masivul Bistriciorul (1900 m), larga depresiune a Colibiţei rămâne la o altitudine medie ce depăşeste cu puţin 800 m, suprafaţa sa fiind identificată cu bazinul superior al Bistriţei, adică 103 km2. Limetele Colibiţei corespund cumpenei de apă care individualizează bazinul superior al Bistriţei. Astfel, în N este stăjuită de măgurile Bârgăului, vf.Căsar-1591 m, vf. Arşiţa-1607 m, vf. Măguriţa-1582 m, Dealul Ariilor-1547 m şi vf. Cornu-1502 m.

Din vf. Căsar spre vest, limita o formează Şaua Blajului (850-950 m), Dealul lui Puşcă (1085 m), dipă care limita vestică coboară în zona barajului, urcă în Capu dealului, vf. Halău (1210 m) trece prin Pioana lui Orban (1465 m) apoi mai spre sud în Dealul Calului (1571 m) culminând în vf. Poiana Cofii (1590 m).Din acest punct, limita se îndreaptă către est, trecând prin vf. Moldoveanca (1560 m), Ţiganca (1397 m).

În partea estică, stau de strajă Călimanii cu vf. Zurzugău 1907, Bistricior 1990, Stracior, 1963, urcând spre nord cu Viişoara, (1810 m) şi Buba (1679 m).Prinicipalul punct de plecare il constituie oraşul Bistriţa, situat la 38 km. de Colibiţa la încrucişarea unor importante drumuri comerciale, drumul dintre ele străbătând Valea Bârgăului. Astfel, spre Colibiţa se păoate ajunge fie pe drumul care porneşte din Mureşenii Bârgăului oeste Şaua Blajului, fie pe cel care se desprinde din Prundul Bârgăului şi, după ce ajunge în Bistriţa Bârgăului la fabrice de cherestea valea se închide şi se strecoară aproape 9 km prin defileul pitoresc al Bistriţei.

Ne strecurăm prin acest defileu admirând stâncile care ţâşnesc din pădure şi pereţii abrupţi de pe partea stângă. Când intrăm în Colonia muncitorească, valea se lărgeşte puţin ameninţată de “dragonul” Piatra Mare, cunoscută şi sub numele de “Maimuţa” datorită formei ciudate asemănătoare unei creaturi sculptate de mâna răbdătoare a naturii. Intrarea în cheile Bistriţei este marcată de Cascada Diavolului, iar spre ieşire din colonie, unde versanţii se apropie din nou se ramifică din vechiul drum un altul asfaltat (săpat în aglomerate vulcanice) şerpuind nervos pe deasupra văii. La capătul defileului, barajul care formează lacul marchează intrarea în lumea Colibiţei.

Fisiere in arhiva (1):

  • Prezentarea Zonei Turistice Colibita.doc