Promovarea Turismului prin Construirea Imaginii Locale în Județul Botoșani

Cap.I Introducere

1.1. Aşezare geografică şi limite

Judetul Botosani este cuprins între Siret şi Prut cu o suprafaţă de 4.986 km2 (2,1% din teritoriul ţării). Acesta este situat în partea de nord-est a României, învecinându-se la sud cu judeţul Iaşi, la vest cu judeţul Suceava, la nord cu Ucraina şi la est cu Republica Moldova. În judeţ se află cea mai nordică localitate a ţării ( Horodiştea - 48gr.15min.06sec. latitudine nordică ).

Teritoriul judeţului este cuprins în întregime în zona de dealuri a Moldovei de Nord şi prezintă diferenţe de altitudine relativ reduse: dealurile Siretului sunt mai înalte la vest şi în sectorul nordic al Câmpiei Moldovei şi mai scunde la est, cu caracteristici proprii Podişului Moldovei. Ca altitudini absolute, relieful variază între 587 m în zona Dealu Mare Tudora şi 54 m în lunca Prutului.

Fig.nr.1. Hartă fizico-geografică a judeţului Botoşani-sursa: http://media.photobucket.com/image/harti%20botosani/bobesman/rutiere/HFBotosani.jpg

Judeţul are 340 de localităţi din care 2 municipii (Botosani si Dorohoi), 2 orase (Darabani si Saveni) si 68 de comune cu 336 de sate.

Reşedinţa judeţului este municipiul Botoşani, acesta este principalul oraş si centru administrativ al judeţului. Este situat în zona de contact dintre regiunea dealurilor înalte de pe stânga vaii Siretului, în vest, şi cea a dealurilor joase a Câmpiei Moldovei ce se întinde către est. Dealurile din partea de vest a oraşului fac parte din Podişul Sucevei – sectorul şeii Bucecea-Vorona cu altitudini maxime de 250 metri ( Dealul Suliţa), şi cu altitudini minime - 150 metri - în partea de sud-vest şi nord-est. Între relieful înalt din vest, cu caracter de coastă şi cel de câmpie colinară din est, există un culoar depresionar în care este aşezat municipiul Botosani. Teritoriul oraşului propriu-zis are o suprafaţă de 4.132 ha, şi un caracter uşor alungit pe direcţia nord-sud. Altitudinea medie a oraşului este de 163 metri, nedepăşind 200 metri decât în partea vestică. Caracteristic acestei regiuni este relieful de dealuri joase sau câmpii deluroase, dezvoltate pe depozite monoclinale (uşor înclinate spre sud-est), cu pante slabe, cu văi foarte largi, cu interfluvii ca nişte platouri şi cu energie de relief redusă, în medie 30-40 metri.

Municipiul Botoşani este aşezat la circa 50 Km faţă de Suceava şi 120 Km faţă de Iaşi. Este situat în partea de sud-vest a judeţului, în Câmpia Jijiei, la confluenţa dintre râurile Sitna şi Dresleuca, spre vest, între Dresleuca şi Siret, apoi coboară între dealurile: Crivăţ, Agafton, Baisa, iar în adâncime stă Platforma Moldovei.

Reşedinţa de judeţ se înscrie în istoria noastră naţională nu numai cu importante evenimente de profundă semnificaţie pentru trecutul poporului nostru, ci şi cu inestimabila contribuţie pe care fiii acestor meleaguri şi-au adus-o la patrimoniul culturii nationale şi universale. Istoria Botoşaniului începe din vremuri îndepartate. Numele reşedinţei de judeţ “Botoşani" este menţionat în documente, pentru prima oara, în anul 1439, vechimea sa fiind însă mult mai mare. Din târgul Botoşaniului au purces nenumărate acte si hrisoave purtând peceţile unor domnitori ca: Petru Rares, Alexandru Lapusneanu, Eremia Movila si altii.