Propunerea unor masuri de reabilitare a podurilor din Timisoara si a canalului Bega pentru o Timisoara capitala culturala

Imagine preview
(9/10 din 1 vot)

Aceasta licenta trateaza Propunerea unor masuri de reabilitare a podurilor din Timisoara si a canalului Bega pentru o Timisoara capitala culturala.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 74 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 7 puncte.

Domeniu: Turism

Extras din document

INTRODUCERE

Activitatea turistică reprezintă călătoria efectuată de plăcere, având ca scop final inducerea unei stări de bună dispoziție și recreere. Această noțiune a fost extinsă în ultimii ani pentru a include orice călătorie în afara zonei în care cineva trăiește sau muncește, de la călătorii de o zi până la vacanțe în străinătate. Turismul se numară printre cele câteva fenomene ce s-au impus în epoca contemporană, dezvoltarea sa spectaculoasă constituind o trăsătură caracteristică secolelor XX si XXI.

Termenul de turism are un conținut cât se poate de complex, specialiștii atribuindu-i sensuri diferite. Plecând de la originea sa (de la cuvintele latinești turnare - a se întoarce și turnus - mișcare circulară), termenul desemnează o călătorie (deplasare circulară a oamenilor) cu întoarcere în punctul de plecare (de rezidență), acesta regăsindu-se (cu același sens) în majoritatea limbilor de largă circulatie (în franceză - tourisme, în engleză - tourism, în italiană - tourismo, în germană - tourismus, în rusă - turizm etc.)

În prezent, activitatea turistică se înscrie între fenomenele ce s-au impus în mod deosebit pe plan mondial, dezvoltarea sa permanentă constituind una dintre principalele tendințe ale secolului nostru și în special, a celei de-a doua jumătăți a acestuia, când se poate vorbi cu adevărat de o „explozie turistică”. Ca mijloc de utilizare în mod plăcut și în condiții de confort a timpului liber, turismul a devenit în zilele noastre o activitate social-culturală și economică de mare importanță, fiind un element esențial care contribuie la echilibrarea balanței de plăți a unei țări.

Turismul, mai mult ca oricare alt domeniu de activitate, este dependent printre altele de condițiile meteo, dar mai ales de starea mediului înconjurator. Astfel întreg materialul turistic, materie primă a “industriei calatoriei și ospitalității”, este parte integrantă a mediului înconjurator și drept urmare, depinde în mod direct și obiectiv de calitatea și ospitalitatea zonelor turistice.

Așadar, prin turism se înțelege, în primul rând, ansamblul de activități prin care omul își petrece timpul liber călătorind în altă localitate sau țară( pentru a vizita oameni și locuri, monumente și muzee, pentru a-și îmbogăți cunoștințele generale, pentru a se distra și a face sport, pentru odihnă sau tratament), iar în al doilea rând industria creată pentru satisfacerea tuturor serviciilor solicitate de turiști la locul de destinație, la un înalt nivel calitativ și în condițiile protecției și conservării resurselor turistice, în special și a mediului înconjurător în general.

România dispune de un important potențial turistic, atât natural cât și cultural-istoric. Potențialul natural este dat de marea varietate a peisajului (de la peisajul marin și fluvial la cel montan - împădurit, cu pajiști întinse sau, din contră, cu creste ascuțite și stânci golașe) și deasemenea de marea bogație a izvoarelor minerale și termale ce o plasează pe unul din primele locuri în Europa. Potențialul cultural este dat de varietatea vestigiilor (ale culturilor neolitice, grecești, romane, dacice), monumentelor istorice, arhitectonice, de artă și de bună conservare a civilizatiei populare (folclor, etnografie, artă populară).

CAPITOLUL 1

TURISMUL AUTENTIC, TIPOLOGIE, FORME

1.1. DEFINIREA FENOMENUlUI TURISTIC AUTENTlC

Nu putern defini conceptul de turism autentic înainte de a defini conceptul autenticitate, fenomen cu ample rezonanțe culturale, tradiționale locale, la nivel mondial, european, național și local datorită multiculturalității etnice în diferite areale ale lumii, dar și din Banatul multietnic.

1.1.1. Autenticitatea: deflniție, clasificare

[1]. Treizeci de ani mai târziu, Documentul asupra Autenticități de la Nara,[2,3] progresul istoric și autenticitatea erau definite din toate perspectivele posibile: în acest context, diferențele culturale erau deja considerate punctul de pornire în definirea autenticității. Tot atunci, modul static de definire a criteriilor de selectare a monumentelor ca Situri ale Patrimoniului Mondial U.N.E.S.C.O. vechi din 1960 a fost schimbat și extins pentru a cuprinde și protejarea construcțiilor din diferitele culturi și a autenticității lor[4].

Conceptele autenticitate și inautenticitate sunt încă atât de neclare încât un autor ca David Taylor a lansat întrebarea "Autenticitate inautentică sau inautenticitate autentică?",[5,6] chiar dacă numai în legătură cu autenticitatea textelor utilizate de autorii de manuale de specialitate din lumea întreagă.

Sensul și semnificațiile conceptului "autenticitate" i-a fascinat pe filosofi (Heidegger, Schutz, Adorno, Berger și Luckmann) și pe oamenii de știință în egală rmăsură [7].

Problema autenticității este în centrul studiilor dedicate turisrnului încă de la apariția cărții lui MacCannell, The Tourist (MacCannell citat de Allerton)[3]. Explicația o constituie faptul că acest concept răspunde dorințelor turiștilor, în sensul că (Pauchant 2000)[8]:

- face posibil contrastul cu viața cotidiană;

- satisface dorința de noutate;

- autorizează evadarea din cotidian;

- este o garanție a diferenței, cu condiția ca fiecare regiune autentică să-și fi urmat propria evoluție.

t[9,10,11].

Deși, la început, a fost acceptat punctul de vedere al lui MacCannell citat de Allerton [12], conform căruia: "turismul, transformând cultura într-un produs, a înlocuit realul eu autentieitatea regizata", lucrări mai recente indică o îngrijorare tot mai mare legată de construcția și invenția socială a trediției și autenticității (Wood citat de Allerton)[12].

Aceasta înseamnă că autenticitatea este văzută tot mai mult ca un concept construit social, cu criterii de apreciere a gradului de autenticitate foarte variabile de lao persoană la alta.

Considerăm că de aceea, speccialiștii nu se mai ocupă de problema impactului turismului asupra culturii nealterate, pre-turistice, ci de problema tradiției și a legăturii dintre impactul turismului și politicile culturale locale.

De asemenea, "autenticitatea, atât pentru turiști cât și pentru localnici, este întotdeauna susceptibilă de schimbare, deoarece asteptările se schimbă, iar tradițiile sunt inventate și re-inventate" [13].

Ne punem întrebarea "La ce se referă autenticitatea?"

- în general, la inforrnații [14];

- în turism, la [15]:

o călătoria cu valoare adăugată și experiențe de calitate;

o descoperirea unor locuri care au rămas neatinse de modernism și în care se păstrează stilul de viață tradițional;

o dorința de a face experiența unui mod diferit de trai;

o manifestarea identității unui popor sau a unui grup de oameni;

o obiceiuri și tradiții diferite de ale noastre - o fereastră deschisă spre o cultură, o moștenire, o istorie și o identitate;

o opusul globalizării și al standardizării care rezultă din aceasta (plajele, palmierii și hotelurile care arată pretutindeni la fel). [15]

Fisiere in arhiva (1):

  • Propunerea unor masuri de reabilitare a podurilor din Timisoara si a canalului Bega pentru o Timisoara capitala culturala.docx

Bibliografie

1. Horner,S & Swarbrooke, J (2007). Consumer Behaviour in Tourism. Amsterdam: Elsevier Butterworth-Heinemann.
2. ICOMOS (1994). The Nara Document on Authenticity.
3. http://www. Internațional. Icomos. Org
4. Petroman I., (2010) Managementul turismului cultural in județul Timiș poltici de intervenție, Editura Eurostampa, Timișoara.
5. Tazlor, D. (1994). Inautenthic Autenthicity or Authentic Inauthenticity? TESL-EJ 1(2). 12 p.
6. http://www. Tesl-ej.org/wordpress/issues/volume1/ej02a1/
7. Mantecom, A., Huete, Raqel. (2007). The role of Authenticity in Tourism. Planning: Empirical Findings from Southeast Spain. Tourism 55(3): 323-333
8. Hamon, Viviane. (2005). Authenticite, tourisme durable et marketing. Espaces (228):42-56.
9. Stevenson, L. (2003). Comunification andAuthenticity in the Traditional Music and Touism Inițiative. European Centre for the Experience Economy
10. http:// experience ecomomy. 2yellows.org/wp-content/UserFiles/
11. Petroman C(2006) ASTRA in Bant pîna la Mare Unire, Editura, Eurostampa, Timișoara
12. Allerton, Catherine.(2003). Authentic houinh authentic culture? Transforming a village into a “tourist site” on Manggarai eastern. Iidonesia. Iindonesia and the Malay World 31 (890 ) :119-128.
13. Wood, R. E. (1998). Touristic Ethiniciy: A Brief Itinerary, Ethnic and Racial Studies 21: 218-241.
14. Cullen, Ch. T. (2000). Authenticity in a Digital Obects: Lessons from a Historian”s Research. In Authenticity in a Digital Environment. Washington D.C.: Council on Library and Information Resources. 1-7.
15. http://www.tc.gov.yk.ca/pdf/Authenticity-what_do_thei_realy_want_Feb2006ctc.pdf.
16. Petroman I.M., Csosz I., Petroman Cornelia, (2010) Notes on the lexical definitions of authenticity, International Scientific Symposium”Managementul Duable Rural Development” Faculty of Agricultural Management, USAMVB Timișoara, Seria I, vol XII(3), Editura Agroprint-p273-278, ISSN 1453-1410.
17. Balaretu Andreea(2004), Turismul internațional de la teorie la practică. Editura Sylvi, București.
18. Sathe, N,A, (2003). Authenticity and the Critque of the tourism Industry in Pastwar Austrian Literature. Doctoral Thesis. The Ohio State University.
19. Cohen. E. (1988). Authenticity and Commoditsation in Tourism. Annals of Tourism Research15:371-386.
20. Henche Garcia, Blanca (2004), Marketing in turismul rural, E ditura Irescon Bucuresti.
21. Rothenberh, J. (2000), Preserving Authentic Digital Information. IN Authenticity in a Digital Environment. Wasington D.C.: Council on Lybrary and Inormation Resources 51-68.
22. Dicționarul limbii romane moderne. (1998), Editura Academiei București.
23. Marcu F., Maneca, C, (1986), Marele dicționar de neologisme, Editura Academiei București.
24. Dicționarul explicativ al limbii romîne, (1998). Editura Univers Enciclopedic București.
25. Marcu F. (2000). Marele dicționar de neologisme, Editura Saeculum, București.
26. Vannini, P., Williams, J.P., (2009). Authenticityin Culture, Self, and Society. Farnham:Ashgate.
27. http://wordnetweb.princeton.edu/perl/webwn?s=authenticity.
28. http://wwwbusinessdictionary.com/definition/authenticity.html.
29. Hategan I., Petroman C., (2008). Istoria Timișoarei, Volumul I, E ditura Banatul Timișoara.
30. http://en/wikipedia.org/wiki/Agritourism.
31. http://memory.loc.gov/frd/cs/zaire/zr_glos.html.
32. Petroman P.,(2000), Psihologia artei, Editura Eurostampa, Timișoara.
33. Petroman I.M., Csosz I., Popa Daniela Triscau I., Benco, Z., (2010) Valodi turizmus temes megyeben(Romania), Tudyomanoyos Mozaik, 7 Kotet, Elso resz, Tomori Pal Foiskola, Kalocsa, Ungaria.
34. Spooner, B., (1986). Weavers and Dalers: The authenticituy of an Oriental Carpet. In A. Apadurai (Ed), THE Social Life of Things: Commodites in Cultural Perspective. Cambridge University Press.
35. Tomomitsu, Jenifer. (2005). Furusato& ThemePark: Cultural Auhenticity and Domestic Tourism. Orginal essay submied for coursewwork: The Tourist Gaze 2005. Lancaster University.
36. Wang, N.(1999). Rethinking Authenticity in Tourism Experience. Annals of Tourism Research 26(2): 349-370
37. Boorstin, D.J.(1984). The Image: A Guide to Pseudo-Events in America. New York: Atheneum.
38. MacCannell, D. (1989). The Thourist: A New Theory of the Leisure Class. New York: Shocken Books.
39. Hatehan I., Petroman C., (2008) Istoria Timișoarei, Volumul I, Editura Banatul, Timișoara.
40. http://www.tasa.org.au/conference/conferencepapers07
...