Cuprins
- Introducere Pag. 4.
- Capitolul 1. Aşezarea localităţii în cadrul mai larg al Judeţului Bihor şi Depresiunii Beiuşului Pag. 5-6.
- Capitolul 2. Istoric - Rolul jucat de oraşul Beiuş la nivel micro (Ţara Beiuşului, Judeţul Bihor, Crişana ) şi macro (Transilvania, Romania) Pag. 7-11.
- Capitolul 3. Potenţialul uman Pag. 12.
- 3.1. Mărimea demografică Pag. 13.
- 3.2. Structura populaţiei pe grupe de varstă, sex şi profesională Pag. 14-17
- 3.3. Populaţia stabilă după naţionalităţi şi religie Pag. 18-20.
- 3.4. Migraţia-Navetism Pag. 20-25.
- 3.5. Resursele de muncă şi structura populaţiei ocupate Pag. 25-32.
- Capitolul 4.Învăţămant Pag. 33-38
- Capitolul 5. Potenţialul economic Pag. 39-43
- 5.1. Activităţi economice Pag. 44.
- 5.1.1. Agricultura Pag. 44-46
- 5.1.2. Industria Pag. 47-48.
- 5.1.3. Servicii Pag. 48-54.
- 5.1.4. Transporturi Pag. 55.
- 5.2. Agenţi economici Pag. 55.
- 5.3. Investiţii autohtone Pag. 56-57.
- Capitolul 6. Turism Pag. 56-60.
- Capitolul 7. Analiza potenţialului de dezvoltare Pag. 60.
- 7.1. Infrastructura de legatură Pag. 60.
- 7.2. Relaţia oraşului Beiuş cu zona de influenţă Pag. 60-61.
- 7.3. Rolul de polarizare a Depresiunii Beiuşului din punct de vedere a infrastructurii şi mărimii demografice Pag. 61-62.
- Concluzii Pag. 63-65.
- Anexe Pag. 66-68.
- Bibliografie Pag. 69.
Extras din licență
INTRODUCERE
Tema pe care am ales-o pentru această Licenţă este ‘’Rolul oraşului Beiuş ca centru polarizator al Depresiunii Beiuşului’’.
Motivaţia care stă la baza alegerii acestui subiect pentru lucrarea de licenţă, este faptul că oraşul Beiuş mi-a fost leagănul copilăriei, iar din dorinţa de a cunoaşte cât mai mult, m-am aplecat asupra acestei cercetări.
Dezvoltând această motivaţie am reuşit să studiez şi să cecetez mai aprofundat acest subiect ca mai apoi să îl transfrom într-o lucrare de licenţă.
Prin urmare, am început a prezenta în capitolul întai, aşezarea localităţii, în cadrul reliefului, ocupând aria depresionară a Beiuşului.
În cel de-al doilea capitol am descris teritoriul denumit şi Ţara Beiuşului care are origini milenare, gasindu-se urme ale aşezămantului înca din paleolitic.
În capitolul trei am surprins toate elementele potenţialului uman, acesta referindu-se la mărimea demografică, structura populaţiei pe grupe de varstă, sex şi profesională, populaţia stabilă după naţionalităţi şi religie, migraţie-navetism, resursele de muncă şi structura populaţiei ocupate.
În capitolul patru am prezentat bazele învăţămantului romanesc, care are o deosebită importanţă în culturalizarea beiuşenilor.
În cel de-al cincelea capitol am dezvoltat caracteristicile dintre interdependenţa locuitorilor oraşului Beiuş şi potenţialul economic, agricol şi industrial.
În capitolul şase am descris toate formele şi tipurile de turism care se practică în Depresiunea Beiuşului.
Iar în ultimul capitol, este vorba despre potenţialul de dezvoltare al oraşului, oraş care intră in categoria celor cu rol de echilibru în devoltarea Judeţului Bihor, dar care are şi un rol de centru polarizator în cadrul mai larg al depresiunii.
Lucrarea conţine grafice (20), hărţi (7), tabele (13) şi poze (15).
1. Aşezarea localităţii în cadrul mai larg
al judeţului Bihor şi Depresiunii Beiuşului.
Ţara Beiuşului este situată în partea de nord-vest a României iar teritoriul administrativ al oraşului Beiuş este situat în sud-estul judeţului Bihor, între 46o 40' latitudine şi 22o 21' longitudine.
Oraşul Beiuş se situează în Depresiunea Beiuşului numită şi Ţara Beiuşului, spaţiu cu o geografie complexă, drenat de Crişul Negru şi afluenţii săi şi care separă Munţii Pădurea Craiului şi ai Bihorului de Munţii Codrului şi ai Momei. Dealurile piemontane de la poalele munţilor au o desfăşurare asimetrică, fiind dezvoltată mai mult pe partea dreaptă a Crişului Negru.
La nord vest de Beiuş se află dealurile Beiuşele şi dealurile Buduresei între care aria depresionară din zona Beiuşului are o întindere intracolinară şi aspect tentacular pe văile Nimăieşti şi Beiuşele. Oraşul este străbătut de la vest la est de valea Nimăiesşti , afluent al raului Crişul Negru, care işi are cursul la sud de Beiuş cu sensul amonte aval de la sud est la nord vest.
Acoperă o suprafaţă de peste 825 km2 ocupând aproape 11% (10,9) din teritoriul judeţului Bihor şi 0,34% din cel al României.
Limita teritoriului administrativ este dată de la vest de comuna Pocola, la sud vest de comunele Finiş si Tărcaia, la sud est de comuna Drăgănesti, la est de comuna Curăţele, iar la nord de comuna Remetea.
Municipiul este compus din oraşul propriu-zis şi din localitatea Delani situat la 3 km est de municipiu.
Fig. 1.1. Situarea geografică a municipiului Beiuş în cadrul judeţului Bihor.
2. ISTORIC
Beiuşul si ţara lui.
Nu se poate vorbi despre Beiuş, fără a ţine seama de teritoriul denumit generic Ţara Beiuşului, cu străveche rezonantă istorică, constituind o oază de dezvoltare atât economică, cat şi socio-culturală la scară milenară. Peste dealuri şi văi, înconjurat de munţii Apuseni, Ţara Beiuşului este o ţară aparte cu un iz de istorie multiseculară, cultură, civilizaţie si trăinicie pe aceste meleaguri.
Urme străvechi de locuire datează chiar din paleolitic, iar in toată zona Beiuşului, au fost găsite şi aşezări neolitice fortificate. Peisajul cu reale valenţe pitoreşti, măreţia Apusenilor, colinele dealurilor, apele Crişului Negru şi a afluenţilor săi, a făcut ca districtul Beiuşului sa ajungă de timpuriu unul dintre cele mai importante din Bihor, atât ca mărime, cat si prin organizare.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Rolul Orasului Beius ca Centru Polarizator al Depresiunii Beiusului.doc