Strategii de Dezvoltare a Turismului din Depresiunea Dornelor

INTRODUCERE

Activitatea turistică se numără printre cele câteva fenomene ce s-au impus în epoca contemporană, dezvoltarea sa spectaculoasă constituind o trăsătură caracteristică a secolului nostru şi în special a celei de-a doua jumătăţi a acestuia.

Prezenta lucrare, cu titlul „Strategii de dezvoltare a turismului din Depresiunea Dornelor”, urmăreşte să prezinte potenţialul turistic natural şi antropic, valorificarea lui la ora actuală, cât şi premisele şi direcţiile strategice de dezvoltare în acest aval. Proiectele concepute în acest sens, s-au realizat şi au fost gândite în funcţie de elementele naturale, antropice, sociale, economice ce stau la baza funcţionării activităţii turistice în staţiunea Vatra Dornei, dar şi în arealul apropiat.

În vederea obţinerii informaţiilor necesare întocmirii acestei lucrări, a fost necesară deplasarea în avalul depresiunii Dornelor şi respectiv staţiunea Vatra Dornei. În acest sens am luat contact cu diferite instituţii cât şi cu birouri din cadrul acestora, respectiv Primăria municipiului Vatra Dornei prin Departamentele de Dezvoltare Strategică şi Integrarea Europeană, dar şi Serviciul de Promovare şi Dezvoltare a Turismului şi Salvamont,ce au realizat un studiu de fundamentare pentru atestarea Oraşului Vatra Dornei ca staţiune turistică de interes naţional, s-a întocmit la solicitarea Primăriei Oraşului Vatra Dornei şi constituie obiectul Contractului nr. 6 / 25.09.2006, încheiat între aceasta, în calitate de beneficiar şi Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Turism, în calitate de executant.

Conţinutul studiului se referă la analiza cadrului natural şi socio-economic, existenţa infrastructurii generale şi a utilităţilor tehnico-edilitare, la analiza stadiului actual a activităţii turismului în oraşul Vatra Dornei, aspecte pe baza cărora se identifică criteriile minime de reatestare ca staţiune turistică, în conformitate cu HG 867 / 2006.

Documentaţia de fundamentare mai conţine propuneri şi recomandări privind elaborarea strategiei de dezvoltare a activităţii de turism, în scopul modernizării, diversificării şi îmbunătăţirii ofertei în staţiunea turistică, în concordanţă cu noul statut. Dezvoltarea infrastructurii generale şi turistice în oraşul Vatra Dornei trebuie să se realizeze în conformitate cu principiile europene ale dezvoltării durabile, astfel încât produsul turistic obţinut să fie competitiv cu cele similare de pe piaţa europeană.

O altă sursă de informare a fost reprezentată de centrul de Formare şi Inovaţie pentru dezvoltare în Carpaţi (CEFIDEC – Vatra Dornei), o instituţie de nivel naţional, al cărei scop este acela de a dezvolta satele montane, a gospodăriilor ţărăneşti, punând bazele aici turismului rural şi agroturism. Informaţii necesare au fost obţinute şi în urma discuţiilor avute cu oameni din zonă, dar şi de la unităţile de cazare, cele din urmă refuzând oferirea de informaţii în plus faţă de cele aflate pe pliantele din cadrul acestor structuri.

Astăzi, în România, turismul constituie unul din domeniile de activitate social economică în plină ascensiune, care tinde să se constituie într-o ramură distinctă a economiei naţionale. Sub influenţa puternicului avânt social, economic şi tehnico –ştiinţific din ţara noastră, în special în ultimii 20 de ani, turismul capătă o amploare tot mai mare, devenind un mijloc modern şi eficient de diversificare a căilor de refacere a capacităţii de muncă şi de utilizare plăcută şi raţională a timpului liber.

România beneficiază de multiple şi variate frumuseţi naturale şi valori cultural istorice, care-i permit să ofere produse turistice de calitate şi atractivitate deosebită, competitive, în măsură să satisfacă exigenţele tuturor categoriilor de vizitatori români şi străini. De aceea, se poate spune că România este o ţară turistică, o ţară care poate oferi în acelaşi spaţiu, diversitatea montană a Elveţiei şi frumuseţea Rivierei franceze. În centrul ţării, Podişul Transilvaniei, cu livezi şi vii încărcate de rod, este înconjurat de cununa Carpaţilor. În centura Subcarpaţilor, a dealurilor şi câmpiilor, numeroase izvoare de ape minerale având calităţi terapeutice au stat la baza dezvoltării a peste 160 de staţiuni balneare. Din loc în loc, monumente – mărturii ale unor fapte din istoria zbuciumată a poporului român. La atracţiile naturale şi istorice se adaugă mulţimea realizărilor social – economice actuale de mare interes pentru orice vizitator, bogăţia creaţiilor etnografice şi folclorice precum şi ospitalitatea poporului român.

Prin potenţialul său, atât natural cât şi antropic, staţiunea Vatra Dornei, respectiv depresiunea Dornelor, se impune atât pe plan naţional cât şi internaţional, aflându-se în acelaşi timp printre principalele zone turistice ale României.

Prezenta lucrare cuprinde 2 capitole, la baza careia stau stat prelucrarea informaţiilor preluate de pe teren şi cele puse la dispoziţie de către Primăria oraşului Vatra Dornei, Planul Urbanistic General al localităţii, date statistice, informaţii de la societăţile de turism care îşi desfăşoară activitatea în localitate, banca de date a INCDT, pagini internet şi literatura de specialitate ce încearcă să prezinte faptul că potenţialul natural, antropic nu este suficient în dezvoltarea unei zone turistice, ea trebuie susţinută de un management adecvat zonei, de o putere economică şi de o strategie bine pusă la punct, în vederea amenajării şi reamenajării cadrului turistic existent cât şi demararea unor noi proiecte în obţinerea unor venituri complementare dar şi ridicarea nivelului de trai.

Cap. I. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A POTENŢIALULUI TURISTIC AL DEPRESIUNII DORNELOR

În sens larg, potenţialul turistic al unui teritoriu reprezintă ansamblul elementelor naturale, economice şi cultural – istorice, care prezintă anumite posibilităţi de valorificare turistică, dau o anumită funcţionalitate pentru turism şi deci constituie premise pentru dezvoltarea activităţii de turism.

1.1. Potenţialul turistic al Depresiunii Dornelor

Un teritoriu interesează din punct de vedere turistic în măsura în care oferă resurse turistice naturale sau antropice, acestea fiind privite ca atracţii turistice sau resurse turistice.

Potenţialul turistic reprezintă oferta turistică potenţială a unui teritoriu care împreună cu baza tehnico – materială şi cu infrastructura generală şi turistică formează oferta turistică reală (efectivă) sau patrimoniul turistic.

Varietatea resurselor turistice, specificul, influenţa lor în activitatea turistică duc la delimitarea a două categorii de potenţial turistic, şi anume: natural şi antropic.

Potenţialul turistic natural reprezintă totalitatea resurselor turistice pe care le oferă cadrul natural prin componentele sale: relief, condiţii climatice, ape, vegetaţie şi faună, cât şi modificările acestora din urmă.

Componentele potenţialului turistic

Potenţialul turistic are un rol important în dezvoltarea şi diversificarea activităţilor turistice, de aceea, a apărut necesitatea stabilirii unor criterii de clasificare a atracţiilor turistice.

Cea mai utilizată clasificare este realizată după conţinutul potenţialului turistic:

• Potenţial antropic;

• Potenţial natural.

1.1.1. Pontenţialul turistic natural

Acesta este un factor de atractivitate esenţial. De prezenţa acestuia este legată nemijlocit existenţa sau absenţa activităţilor turistice. În cadrul său intră componentele cadrului natural, cu un aport diferit, în funcţie de raporturile cantitative şi calitative existente în structura sa.

Depresiunea Dornelor prezintă caractere particulare la nivelul tuturor compartimentelor cadrului natural, care conferă posibilităţi complexe de valorificare din punct de vedere turistic.

a) Potenţialul climatic – turistic

Climatul, influenţat de etajarea reliefului, de la 500–2500m, este unul din factorii duali de maxima importanţa: favorizanţi sau dimpotrivă, inhibanţi ai activităţilor turistice. Elementele climatice specifice, fiecare în parte, sau ca un tot, acţionează stimulativ sau restrictiv, alături de celelalte componente ale fondului turistic natural, în posibilităţile de practicare a unei anumite forme de turism. Pe de altă parte, elementele climatice, acţionând diferenţiat asupra organismului uman, introduc o selecţie destul de riguroasă a categoriilor de persoane compatibile (din punct de vedere fiziologic) accesului sau sejurului într-o anumită ambianţă naturală montană.