Studiu comparativ asupra ofertei turistice a Spaniei și a României

Introducere

Din diversele nevoi cărora omul trebuie să le răspundă, cea de turism este de ordin superior, manifestându-se evident doar după ce au fost deja acoperite nevoile ce se află treptele inferioare ale piramidei lui Maslow. Pentru ca aceasta să se transforme în cerere, este necesar ca veniturile rămase disponibile în urma satisfacţiei nevoilor inferioare (de existenţă, de securitate etc.) să fie suficient de mari, produsele turistice fiind relativ scumpe.

Datorită evoluţiei spectaculoase a cererii turismului din ultimii ani, competiţia a devenit acerbă în rândul ofertei de turism, ceea ce a condus la scăderea preţurilor din această industrie. Turismul evoluează sub impactul transformărilor civilizaţiei contemporane, dinamica să integrându-se procesului global de dezvoltare.

Lucrarea de faţă îşi propune să realizeze o comparaţie a ofertei turistice a staţiunilor de litoral, Mamaia din România şi Marbella din Spania începându-se mai întâi prin a se face o prezentare pe larg a elementelor de teorie cu privire la, turismul, turismul de litoral; în acelaşi timp sunt prezentate evoluţii în timp ale turismului.

De asemenea în cadrul acestei lucrări am introdus şi un studiu de caz în care sunt alese cele două staţiuni, sunt prezentate şi apoi analizate din punct de vedere al resurselor naturale şi antropice.

În ultimul capitol, am ales hotele similare din fiecare staţiune, Mamaia din România şi Marbella din Spania şi am decris ofertă şi programele turistice oferite turiştilor.

Capitolul 1. Potenţialul turistic al României şi al Spaniei

1.1. Potenţialul turistic al României

1.1.1. Resursele naturale ale României

Relieful

România este poziţionată între cele mai apreciate destinaţii europene deoarece oferă condiţii pentru o complexă exploatare turistică. Acest lucru este posibil datorită cadrului natural de o imensă diversitate.

Munţii Carpaţi acoperă circa 35% din suprafaţa ţării, prin poziţie, configuraţie, întindere, altitudine, structură, şi se impun ca zonă turistică importantă şi componentă de bază a reliefului. Deşi munţii Alpi, munţii Tatra şi munţii Pirinei pot fi consideraţi concurenţi redutabili, mai ales prin altitudine şi stratul de zăpadă, Carpaţii româneşti prezintă cîteva particularităţi care le oferă un loc distinct în ierarhia sistemelor montane europene: diversitate peisagistică, accesibilitate, potenţial speologic bogat, complexitate.

Zona dealurilor subcarpatice şi podişurilor este foarte importantă datorită bogăţiei şi varietăţii resurselor balnear, chiar dacă este mai modestă din punct de vedere al potenţialului. România beneficiază de un excepţional potenţial balnear, deoarece are peste 200 de localităţi ce dispun de factori naturali de cură, cu resurse de o mare diversitate (în sensul că pot fi utilizate în tratarea a 14 tipuri de afecţiuni) şi valoare terapeutică deosebită, fapt ce situează România printre primele locuri în Europa. Împreună cu numeroasele elemente de floră şi faună, vestigiile de cultură şi civilizaţie, aşezările umane, resursele balneare permit, pe lângă formele proprii tratamentului, dezvoltarea turismului de odihnă şi recreere.

Zona de câmpie se înscrie în circuitul turistic cu puţine atracţii naturale, reprezentate de vegetaţie (areale forestiere şi floră specifică), fond cinegetic şi piscicol, reţea hidrografică (râuri şi lacuri) şi resurse balneare (lacuri sărate, nămoluri, ape minerale, bioclimat).

Locuri aparte în structura potenţialului turistic natural al ţării noastre, respectiv a formelor de relief, ocupă litoralul Mării Negre şi Delta Dunării.