Studiu privind Conceptul Hospitality Industry

STUDIU PRIVIND CONCEPTUL “HOSPITALITY INDUSTRY”

Cuvinte cheie : industria ospitalităţii, managementul în industria ospitalităţii, gazdă, oaspete, client, etica ospitalităţi.

Termenul de Ospitalitate provine din limba latină “Hospes”, care este format din hostis , care iniţial a însemnat “de a avea putere “. Sensul de "gazdă" poate fi citit literal ca "Domnul străinilor".Ospitalitatea este relaţia dintre un oaspete şi o gazdă. Aceasta include şi actul de primire şi de divertisment ale clienţilor,vizitatori sau străini,de asemenea staţiuni, cluburi, convenţiile, atracţii, evenimente speciale, precum şi alte servicii pentru călătorii şi turiştii.

Serviciile oferite turiştilor la locul de petrecere a vacanţei reprezintă componenta cea mai importantă a activităţii turistice. Ele au ca obiectiv satisfacerea nevoilor cotidiene de repaus şi hrană ale turiştilor,precum şi pe cele specifice de distracţie, de recreere. Aceste prestaţii sunt constituite din servicii de cazare(găzduire),de alimentaţie şi de agrementelor li se adaugă alte servicii,de ordin general sau particularizate pe forme de turism,menite să completeze cadrul favorabil desfăşurării voiajelor. Aceste servicii se regăsesc în conţinutul a ceea ce se numeşte,mai recent,industria ospitalităţii. Derivând de la sensul original al noţiunii de ospitalitate – acţiune de a primi şi găzdui pe cineva – industria ospitalităţii are astăzi o accepţie largă,înglobând ansamblul activităţilor având caracter economic – producţie de bunuri şi servicii – destinate satisfacerii nevoilor turiştilor în locurile de petrecere a vacanţei.

Succesul sau eşecul în furnizarea ospitalităţii determină de cele mai multe ori succesul sau eşecul unui hotel. Este important, însă, să se capitalizeze oportunitatea de a furniza ospitalitate.

Chiar dacă managerul nu intră în contact direct cu clientul la furnizarea unor servicii, totuşi el este principalul responsabil de calitate şi ospitalitate. El este cel care poate să dezvolte norme, reguli şi planuri de dezvoltare a ospitalităţii la nivelul personalului din subordine; de asemenea, el trebuie să asigure respectarea acestora. Principalele reguli de comportament se referă la: salut, ţinută fizică şi vestimentară,conversaţie, inclusiv la telefon, gestică. Toţi vânzătorii potenţiali din hotel trebuie motivaţi corespunzător şi ei trebuie să îşi însuşească deprinderi de limbaj verbal şi non-verbal. În acest sens, pot fi formulate şi impuse reguli precise.

CAPITOLUL I

”HOSPITALITY INDUSTRY”

Termenul de Ospitalitate provine din limba latină “Hospes”, care este format din hostis , care iniţial a însemnat “de a avea putere “. Sensul de "gazdă" poate fi citit literal ca "Domnul străinilor".

„Ospitalitatea este relaţia dintre un oaspete şi o gazdă. Aceasta include şi actul de primire şi de divertisment ale clienţilor,vizitatori sau străini,de asemenea staţiuni, cluburi, convenţiile, atracţii, evenimente speciale, precum şi alte servicii pentru călătorii şi turiştii.”

"Ospitalitatea" poate însemna, de asemenea, întreţinerea cu generozitate şi bunătate pentru oricine are nevoie.

Sensul originar al ospitalităţii exprimă un act de comportament social de „a primi, a găzdui, a ospăta” un călător aflat în dificultate şi manifestările de ospitalitate se regăsesc în variate forme în cultura milenară a tuturor popoarelor.

Expansiunea cultelor religioase a adăugat o nouă dimensiune cultivării sentimentului de ospitalitate, transformând-o în ospitalitate tradiţională

Budhismul, confucianismul, shintoismul, iudeismul, islamul, creştinismul, au adoptat concepte similare de ospitalitate, exprimate plastic prin comandamentul:

”ajută-l pe aproapele tău!”

1.1.Ospitalitatea biblica

"Stăruiţi în dragostea frăţească. Să nu daţi uitării primirea de oaspeţi, căci unii, prin ea au găzduit, fără să ştie, pe îngeri" (Evrei 13:1,2).

În epoca Homerică, ospitalitate a fost sub protecţia lui Zeus, zeitatea şef al panteonului grec. Lui Zeus i s-a atribuit, de asemenea,titlul "Xenios lui Zeus" ("xenos" înseamnă străin), subliniind faptul că ospitalitatea a fost de maximă importanţă. Un străin care trece pe lângă casa unui elen ar putea fi invitate în interiorul casei de familie. Gazda spală picioarele străinului,şi îi oferă alimente şi vin,şi numai după ce oaspetele se simţea confortabil putea fi întrebat cum îl cheamă.

Conceptul grecesc al ospitalităţii sacre este ilustrat în istoria lui Telemachus şi Nestor. Când Telemachus a venit în vizită la Nestor,Nestor a fost surprins că oaspetele său era fiul Vechiului său camarad Odysseus. Totuşi, Nestor L- întâmpinat cu bucurie pe Telemachus şi grupul său cu generozitate, astfel demonstrând relaţia dintre “hostis”,străin,şi “hostire”,gazdă,şi cum cele două se combină în conceptual ospitalităţii.

Mai târziu, unul dintre fiii lui Nestor dormea pe un pat în apropierea lui Telemachus pentru ca acesta din urmă să aibă grijă să sufere nici un rău oaspetele lui. Nestor pune, de asemenea, un car şi cai la dispoziţia lui Telemachus, astfel încât el să poată călători de la Pylos la Sparta rapid, şi l-a pus pe fiul său Pisistratus ca vizitiu. Acestea ilustrează alte două elemente de ospitalitate greacă, de protecţie şi de ghidare.

Bazat pe povestea de mai sus şi înţelesul său actual, “ospitalitatea este egalizarea străinului cu gazda, făcându-l să se simtă protejat şi în siguranţă, şi la sfârşitul găzduirii, dirijând oaspetele la destinaţia următoare.”

Exemple de ospitalitate din Biblie

-Laban a ştiut să se poarte frumos cu slujitorii trimişi de Avraam.

-Iosif i-a primit cum se cuvine pe fraţii săi când s-au pogorât în Egipt.

-Faraon l-a întâmpinat cu amabilitate pe bătrânul Iacov, tatăl lui Iosif.

-Ietro l-a găzduit pentru o vreme pe Moise.

-Rahab a adăpostit iscoadele trimise în Canaan.

-Văduva din Sarepta Sidonului l-a găzduit pe proorocul Ilie.

-Sunamita s-a dovedit o excelenta gazdă pentru Elisei.

-Iov a fost un "tată al străinilor".

-Lidia a stăruit ca Pavel să intre în casa ei.

-Zacheu l-a primit în casa sa pe Domnul Isus.

-Domnul Isus însuşi a arătat ce înseamnă ospitalitatea atunci când a spălat picioarele ucenicilor.

Avraam un exemplu de personaj biblic care a practicat ospitalitatea.

El a trebuit să aducă apa şi să-i spele pe cei trei musafiri pe picioare.

Apoi, împreună cu Sara, au luat trei măsuri de făină, au frământat şi au pregătit trei turte. Avraam a dat fugă la vite, a luat un viţel tânăr şi bun şi l-a dat unei slugi ca să-l pregătească în grabă.

Apoi a luat unt şi lapte, împreună cu viţelul pe care-l pregătise şi l-a pus înaintea lor. El însuşi a stat lângă ei, sub copac, şi le-a slujit până ce au mâncat.