Tendințe actuale în turismul statului Quebec

Am ales acest subiect pentru lucrarea de diplomă pentru că mi-ar plăcea să studiez un fenomen turistic de mare amploare desfăşurat într-un cadru natural, social, cultural, economic performant, în care valorificarea şi amenajarea potenţialului turistic reprezintă o prioritate de importanţă locală, naţională şi chiar mondială.

Deşi nu am avut şansa să vizitez această provincie canadiană , mi-am dedicat o mare parte a timpului vizionând reportaje şi documentare video despre Québec , dar şi citind o serie de enciclopedii de la Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” şi Centrul Cultural Francez şi Canadian.

Oraşe pline de istorie , castele impresionante, muzee, parcuri naţionale, grădini zoologice, oameni primitori şi întreprinzători, iată o impresie de ansamblu a unui turist în căutarea ineditului.

Alegerea acestei teme de licenţă este o oportunitate pentru mine, ca viitor geograf, pentru a studia un model turistic performant, cu o metodologie riguroasă, cu o infrastructură turistică bine reprezentată. Este impresionantă activitatea specialiştilor quebechezi în domeniul turismului. Obiectivul lor este dezvoltarea turistică a regiunii, realizând în permanenţă studii statistice care fac posibilă o utilizare strategică a datelor colectate.

Pentru mine, ca posibil viitor specialist în domeniul turismului, studiul modelului quebechez reprezintă o experienţă utilă.

Obiectivele lucrării sunt:

- să prezinte potenţialul turistic natural şi antropic al provinciei,

- gradul său de valorificare,

- să realizeze un studiu obiectiv asupra dinamicii turismului pe valea Saint-Laurent

- să ofere imaginea unui tip de turism performant care poate servi drept model pentru specialiştii români.

Lucrarea, nu îşi propune, nicidecum epuizarea tuturor informaţiilor referitor la acest subiect sau o analiză în detaliu a fenomenului turistic în provincia Québec, ci doar surprinderea esenţialului.

Tendinţe actuale în Turismul Statului QUÉBEC

Capitolul I Factori de dezvoltare ai turismului

I.1 Localizare geografică şi factori naturali favorabili

Situat în nordul extrem al continentului american, cea mai mare provincie a Canadei, Québec, acoperă o arie de 1,667,926 Km2. Provincia Québec ocupă 16% din teritoriul canadian şi este de 7 ori mai mare faţă de Marea Britanie şi de două ori faţă de Texas.

Teritoriul imens al provinciei Québec se întinde pe aproape 2000 Km. De la Nord spre Sud şi are 1500 Km de la Est spre Vest. Se extinde de la pământurile fertile ale părţii de sud (Lawlands) ale fluviului Saint-Laurent Laurenţiu, care este graniţă pentru câteva state americane (New York, Vermont, New Hampsire, Maine), până la vasta întindere a Insulei Baffin şi mările boreale nordice. Québec-ul este graniţă pentru Ontario în partea de vest, iar în partea estică limitează New Brunswick.

Ţară a contrastelor, cu o diversitate uimitoare a peisajelor, Québec-ul aşteaptă să fie descoperit. Vastele sale întinderi de păduri boreale, taiga şi tundră presărată cu milioane de locuri şi râurile ce formează o reţea de apă bogată de 180.000 Km2, îţi spun că nu poţi să nu-l vizitaţi.

De asemenea, unul dintre cele mai mari fluvii ale lumii Saint-Laurent cu ale sale 400.000 de lacuri joacă un rol important în topografia regiunilor sudice ale provinciei Québec. Câmpurile lui fertile se întind între Scutul Canadian în Nord şi Munţii Apalaşi în Sud.

Munţii Laurentides sunt unii dintre cei mai vechi munţi de pe planetă. Cele mai mari înălţimi din Québec sunt Mont D’ Iberville (1622 m) din lanţul Tongat, mărginind Labradorul şi Munţii Jacques-Cartier (1268 m) în peninsula Gaspé.

Provincia Québec are forma unei lalele şi geografia sa este simplă. De la nord la sud se întâlnesc trei regiuni naturale: Scutul Canadian, Câmpia Saint-Laurent şi lanţul Apalaşian.

Scutul Canadian ocupă 4/5 din stat. Alcătuit din rocile cele mai vechi de pe glob, regiunea este o adevărată mină de resurse naturale, încă puţin explorate. Istoria acestei regiuni începe în era primară, când a avut loc înălţarea unor masive muntoase imense, foarte cutate, formate din graniţe, gnaise şi şisturi. Efectul unei abraziuni îndelungate a fost erodarea acestor masive până la rădăcină. A rezultat apoi o serie lungă de platouri ondulate, văi adânci, sau depresiuni adânci, uneori până sub nivelul mării. Mai târziu, glaciaţii succesive au finisat totul, au luat naştere o serie de locuri împânzind colinele şi văile.

Câmpia fertilă a Saint-Laurent s-a format în urma retragerii mării Champlain. La sud de fluviul Saint-Laurent, un triunghi lung uneşte Montréal-ul, Québec-ul şi Lacul Champlain; aceasta este câmpia Saint-Laurent. Primii amerindieni au cunoscut, cu siguranţă, marea Champlain care a existat acum aproximativ 6000 de ani, făcând loc unei văi cu câmpii joase, cu depozite de argile şi nisip, pe unde fluviul curge maiestuos. Aceasta este, de altfel, regiunea unde se concentrează majoritatea populaţiei din provincia Québec.

Regiunea Apalaşilor se întinde în sudul provinciei, mărginind Statele Unite. Acest lanţ montan se întinde din nordul Golfului Mexic şi apoi dispar în Oceanul Atlantic. Apalaşii din Québec sunt alcătuiţi din calcare, gresii şi şisturi. Subsolul lor este bogat în diferite minereuri.

Rolul turistic al reliefului în regiunea Québec se traduce prin existenţa unor forme de relief şi a unor structuri geologice interesante.

Rolul turistic al climatului

Climatul este deseori un factor capital, soarele şi zăpada sunt indispensabile pentru cura heliomarină sau sporturile de iarnă. Un climat însorit justifică prin el însuşi prezenţa unor importante centre turistice, fiind nelipsit, de altfel, din spoturile publicitare.

Climatul este variabil atât sezonier cât şi cotidian, aşa încât nu poate fi garantat întotdeauna timpul frumos. Studiile meteorologice permit, însă, cunoaşterea caracteristicilor medii ale climatului putând fi anticipate unele variaţii excepţionale, pluviometrice sau termice.