Turism gastronomic

INTRODUCERE

Multă vreme, până în prima jumatate a secolului XX, gastronomia a fost un apanaj și o preocupare a elitelor. Dar, de prin anii 1950, soclul gastronomiei a început să se clatine. Progresele ideilor democratice, descoperirile științifice și înfăptuirile tehnice, care făceau ca hrana să fie mai ușor de obtinut, au estompat granițele. Gastronomia devenea accesibilă dacă nu tuturor, macăr marii majorități.

Paralel cu această uriașă schimbare, secolul XX a cunoscut și inovații conceptuale în materie de gătit. Anul 1972 a însemnat o nouă revoluție în bucătărie. Gata cu sosurile îngroșate cu rântaș, gata cu preparatele tradiționale grele, gătite ore în șir și dând ca rezultat o farfurie cu mâncare grea și răsfiartă. Sosuri ușoare, o gătire rapidă și sănătoasă, porții mici, prezentate elegant și adresându-se tuturor celor cinci simțuri, cel vizual nefiind deloc mai prejos decât cel gustativ - acestea ar fi preceptele noii mișcări culinare, Nouvelle Cuisine, opusă asa, numitei haute cuisine, moștenitoarea bucătăriei pretențioase a secolelor XVIII și XIX.

În ce fel a contribuit noul concept la evoluția gastronomiei- Părerile sunt împărțite. Au existat sefi care i-au făcut acestui curent mari deservicii, exagerând povestea cu porțiile mici până la limite ridicole, ajungând să servească porții minuscule de mâncăruri ciudate în mijlocul unor farfurii mari și decla rând pompos ca în restaurantul lor se gătește după principiile Nouvelle Cuisine, asa că n-a lipsit mult să se ajungă la discreditarea întregii mișcări. Dar, dacă privim cu mai multa obiectivitate moștenirea lăsată de acest curent, constatăm că ea se regasește în Declarația asupra noii bucătării, data recent publicității de cațiva dintre cei mai mari bucătari și critici culinari ai vremii noastre.

Tot sfârșitul secolului XX ne-a dăruit și bucătăria fusion. Dacă, până atunci, o mâncare franțuzească era o mâncare franțuzească, iar una japoneză era japoneză, tipică pentru Japonia și complet diferită de cea franțuzească, fusion permite și promite transferuri culturale dintre cele mai apetisante. Bucătăria fusion combină elemente ale mai multor tradiții culinare, fără a se identifica însă cu vreuna anume. Începând din anii 1970, multe restaurante au început să propună meniuri fusion pornind de la realități precum diversitatea culturală a clienților, pasiunea și posibilitatea lor de a călători, sofisticarea crescândă a gusturilor și deschiderea spre noi experiențe. Mișcarea a îmbracat diverse forme, de la combinarea inspirată, intr-o sinteză savuroasă, a mai multor ingrediente și metode de a găti regionale, până la o dezlănțuire de fantezie a carei trăsătură dominantă este pur și simplu un eclectism inovator, ce îmbină elemente ale feluritelor tradiții cu idei noi, pentru a crea rețete originale.

CAPITOLUL I

PREZENTAREA TURISMULUI GASTRONOMIC

1.1. Prezentare turism gastronomic

Arta culinară este singura care vorbește tuturor celor cinci simțuri (și chiar și celui de-al șaselea simț - femeile știu de ce!). Experiențele gastronomice se pot transforma în adevărate momente memorabile, mai ales într-o țară străină. Este și motivul pentru care turismul culinar a devenit o piață de nișă cu mare potențial. Numai în Statele Unite, numărul turiștilor pe acest segment au totalizat 27 de milioane, în ultimii trei ani (Asociatia Industriei de Turism). Când o singură țară promite un val de turiști care depășește populația propriei tale țări, este clar că nu poți ignora asta.

Turismul culinar a început pe vremea când europenii călătoreau ani de zile în căutarea mirodeniilor asiatice. Astăzi face parte din agroturism și pune accent pe degustarea de preparate alimentare și băuturi locale.

"El promovează experiențele gastronomice unice și impresionante, nu doar pe cele care au câștigat patru stele", subliniază Erik Wolf, președintele Asociației Internaționale de Turism Culinar. "Deși neglijat în trecut, turismul culinar este o piață importantă care susține dezvoltarea economică și a comunității, oferind totodată turistului o imagine mai amănunțită asupra diverselor culturi".

Acest tip de turism, continuă el, este practicat atât în zonele rurale, cât și în orașe, și ar trebui să fie o activitate constantă, accesibilă pe tot parcursul anului.

Rich Harrill, directorul Institutului International de Cercetare în Turism, adaugă că el devine o ramură importantă a turismului cultural. "Oamenii care practică turismul culinar sunt pensionari cu bani și timp, precum și cu un anumit nivel de sofisticare", explică el. "În principiu, sunt oameni educați, interesați de mâncare și vin" .