Turismul Cultural în România și Oltenia de Nord

INTRODUCERE

Turismul în zone rurale, complementar altor f 616d311g orme de turism, contri¬buie la sustinerea acestuia, oferindu-i conditiile necesare transformarii turismului de circuit în turism de sejur. Aceasta zona poate si trebuie sa devina zona turistica de sejur, o destinatie pentru petrecerea concediului tot timpul anului, caci ea raspunde, nu numai motivatiei turismului cultural si de cunoastere, ci si altei cerinte moderne: aceea de petrecere a timpului liber în natura, fapt de altfel constatat si în alte tari: anchetele facute printre vizitatorii monumentelor istorice demonstreaza ca atentia se în¬dreapta nu numai asupra monumentelor, ci si asupra mediului lor încon¬jurator.

Turismul rural, ca parte integranta a întregului angrenaj al turismului, implica o activitate turistica. Mediul înconjurator si comunitatile locale sunt elementele sale de baza si, de aceea, sunt direct implicate în receptarea de beneficii si costuri.

Turismul rural poate fi considerat un raspuns la necesitatile micii exploatari agrare, cu probleme de continuitate, care permite familiilor de agricultori sa ajunga la un nivel de viata care compenseaza dificultatile vietii rurale si aduce o anumita autonomie fata de sectorul agroindustrial.

Exista o multitudine de argumente în favoarea dezvoltarii turismului rural, constând în efectele imediate sau pe termen lung, de natura economica, sociala, culturala etc. induse de organizarea rationala a spatiilor rurale.

Necesitatea turismului rural raspunde unei triple perspective: cea a operatorilor, în masura în care diversificarea ofertei poate modifica cresterea competitivitatii sectorului; cea a turistilor, pentru ca se ofera raspunsuri oportune privind satisfacerea noilor necesitati de relaxare si, în sfârsit, cea a autoritatilor publice, deoarece aplica strategii de îmbunatatire calitativa a turismului, atât în timp, cât si în spatiu.

Turismul rural este expresia orientarii unei parti însemnate din turistii contemporani catre natura ca urmare a implicatiilor civilizatiei post industriale. Astari natura devine pretext de reflectie, petru descoperire, pentru educatie, dar si pentru tratament, performante sportive si implicit pentru o viata noua.

Actiunile promotionale trebuie sa sigure o imagine sugestiva a turismului rural românesc, atât sub aspectul potentialului turistic, cât si a caracteristicilor sociale, culturale, psihologice specifice poporului nostru.

Prin aceasta lucrare s-a urmarit prezentarea potentialului turistic rural al tarii noastre în contextul alinierii la exigentele turismului european precum si depistarea celor mai bune cai de dezvoltare si promovare în corelatie cu resursele existente.

Lucrarea este structurata în patru capitole, astfel:

- În capitolul I se urmareste evidentierea principalelor trasaturi privind turismul rural în România si Oltenia de Nord, prezentându-se succint câteva elemente referitoare la Turismul rural în România,Turismul rural la nivel european directii de impulsionare a turismului rural în România.

- in capitolul al II lea, denumit "Modalitati de valorificare a resurselor turistice din localitatea Polovragi'', se urmareste evidentierea principalelor trasaturi definitorii ale localitatii Polovragi, prezentându-se succint câteva elemente referitoare la asezarea geografica , patrimoniul natural si cultural precum si evaluarea ofertei actuale.

- În capitolul al III-lea se încearca prezentarea unor strategii de promovare a turismului rural pe piata mondiala. Sunt urmarite: politici si strategii aplicate la nivel regional,analiza SWOT a produsului turistic oltenesc,precum si turismul României în contextul integrarii în Uniunea Europeana .

- capitolul al IV-lea denumit "Lansarea în circuitul international a turismului rural din Polovragi'' se evidentiaza cateva aspecte specifice localitatii precum: Polovragi - sat turistic european, amenajarea turistica si analiza activitatii de turism rural in zona.

CAPITOLUL I

CONSIDERATII GENERALE PRIVIND TURISMUL RURAL ÎN ROMÂNIA SI OLTENIA DE NORD

1.1.Turismul rural în România

Turismul rural, ca parte integranta a întregului angrenaj al turismului, implica o activitate turistica. Mediul înconjurator si comunitatile locale sunt elementele sale de baza si, de aceea, sunt direct implicate în receptarea de beneficii si costuri.

Motivatiile specifice turismului rural sunt urmatoarele:

- reîntoarcerea la natura nemodificata, motivatie valabila pentru toate categoriile de vârsta, sex, socio-profesionale, statut social, rezultat al trebuintei de conservare, sanatate, confort fizic si spiritual, ce demonstreaza ca, omul modern nu se poate rupe de cadrul originar de viata, iar contactul lui cu mediul rustic are ecouri largi în mecanismul echilibrului functional;

- cunoasterea si adeziunea temporara la grupurile de apartenenta specifice zonelor rurale, dintre care se desprind familia de tip patriarhal, comunitatea locativa, grupul de munca, grupul folcloric. în acest cadru, turistul îsi recapata conditia de membru al comunitatii, reputatia, prestigiul, consideratia celorlalti, precum si posibilitatea de a participa la actiuni comune creatoare;

- cunoasterea, întelegerea, inventarea si elaborarea contactului nemij¬locit cu piese ale tezaurului istoriei nationale, ale folclorului, ocupatiilor traditionale si obiceiurilor populare transforma vacantele rustice într-un veritabil proces de asimilare a unor noi si numeroase cunostinte si de dobândire a unor deprinderi ce dau turistilor satisfactii personale si senti-mentul utilitatii. în acelasi timp, prin initierea în mestesuguri si ocupatii traditionale locale, turistii îsi pot manifesta din plin aptitudinile creative personale, iesind din monotonia si rutina activitatilor cotidiene;- motivatii estetice ce decurg din nevoia de frumos, ordine, puritate, armonie, naturalete, ce îndeamna pe majoritatea turistilor sa se considere privilegiati pentru posibilitatea de a vizita locuri atractive prin pitorescul si farmecul lor;