Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu

Licență
8/10 (1 vot)
Domeniu: Turism
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 68 în total
Cuvinte : 24735
Mărime: 159.01KB (arhivat)
Cost: 11 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Nicolae Neacsu
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ŞI COMERCIAL

Cuprins

Introducere

CAP I Localizarea şi caracterizarea judeţului Sibiu

1.1. Scurt istoric

1.2. Aşezare geografică

1.3. Căi de acces

1.4. Nivelul de dezvoltare economico – socială

Cap II Potenţialului turistic al judeţului Sibiu

2.1. Resurse turistice naturale

2.1.1 Principalele unităţi de relief

2.1.2 Elemente hidrografice

2.1.3 Clima

2.1.4 Vegetaţia şi flora

2.1.5 Fauna

2.1.6 Rezervaţii naturale

2.2. Resurse turistice cultural-istorice

2.2.1. Monumente şi ansabluri de arhitectură

2.2.2. Monumente si situri arheologice

2.2.3. Principalele trasee turistice in zonă

CAP III. Turismul cultural si de afaceri in judetul Sibiu

3.1. Turismul cultural – scurt istoric

3.1.1. Definirea si particularitatile turismului cultural

3.1.2. Turismul cultural in Judetul Sibiu

3.1.3. Baza tehnico –materiala si oferta de servicii specifica turismului cultural Sibiu

3.2. Turismul de afaceri – scurt istoric

3.2.1. Definirea si particularitatile turismul de afaceri

3.2.2. Turismul de afaceri in judetul Sibiu

3.2.3. Baza tehnico materiala si oferta de servicii specifica turismului de afaceri in Sibiu

CAP IV Turismul cultural si de afaceri in judetul Sibiu prezent -2015

4.1. Propuneri privind dezvoltarea turismului cultural

4.2. Propuneri privind dezvoltarea turismului de afaceri

4.3. Protejarea si conservarea resurselor turistice in judetul Sibiu

4.3.1. Protejarea si conservare resurselor naturale

4.3.2. Protejarea si conservare resurselor culturale

Concluzii

Bibliografie

Extras din document

Introducere

Turismul reprezintă călătoriile de plăcere, pentru recreere. Aceasta a fost extinsă în ultimii ani pentru a include orice călătorie în afara zonei în care cineva trăieşte sau munceşte, de la călătorii de o zi până la vacanţe în străinătate.

Turismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel de importanta precum cea desfăşurată în alte sectoare-cheie din economia mondială (industrie, agricultură, comerţ). Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat deoarece, ca orice activitate umană, cade sub incidenţa studiului interdisciplinar, antrenând deopotrivă economişti , geografi, psihologi şi sociologi. Primele menţiuni privind preocupările de a voiaja, apar în antichitate în operele geografului Strabon.

Descrierile lăsate de Marco Polo cu ocazia periplului său asiatic (secolul al XIII-lea), cele ale lui Arthur Young (secolul al XVIII-lea) sau, mai aproape de noi, ale lui Henri Monfreid au jalonat preocupările viitoare privind practicarea călătoriei.

Turismul devine un complex fenomen de masă la sfârşitul secolului al XIX-lea fiind puternic articulat în mediul înconjurător.

Privit ca un fenomen social-economic creator de benifici, turismul a fost defint în variante dinte cele mai felurite: “arta de a călători pentru propria plăcere” (M. Peyromarre Debord); “activitate din timpul liber care constă în a voiaja sau locui departe de locul de reşedinţă, pentru distracţie, odihnă, îmbogăţirea experienţei şi culturi, datorită cunoaşteri unor noi aspecte umane şi a unor peisaje necunoscute” (Jan Medecin); “fenomen al timpurilor noastre, bazat pe creşterea necesităţi de refacere a sănătăţi şi de schimbare a mediului înconjurător, cultivare a sentimentului pentru frumuseţile naturi ca rezultat al dezvoltări comerţului, industriei şi al perfecţionări mijloacelor de transport” (Guy Freuler).

Activitatea turistică este bine susţinută de un valoros potenţial turistic – natural antropic – diferenţiat de la ţară la ţară, în funcţie de care sunt organizate diferite tipuri de turism. Mai cunoscute în practica turismului mondial sunt: turismul balnear maritim, cu o larga dezvoltare în teritoriu, practicat pentru cura heliotermă sau climaterică sau având alte motivaţii terapeutice; turismul montan şi de sporturi de iarnă, practicat pe arie largă pentru drumeţie, cura climaterică şi practicarea sporturilor de iarna; turismul de cură balneară, prin care se valorifică însuşirile terapeutice ale unor factori naturali (izvoare termal şi minerale, nămoluri, aer ionizat); turismul cultural, organizat pentru vizitarea monumentelor de artă, cultură şi a altor realizări ale activităţi umane; turismul comercial expoziţional, a cărui practicare este ocazionată de mari manifestări de profil (târguri, expoziţii), care atrag numeroşi vizitatori; turismul festivalier, prilejuit de manifestări cultural-artistice (etnografice, folclorice) naţionale sau internaţionale; turismul sportiv, de care cunoaştem o mare extindere pe plan naţional şi internaţional, având ca motivaţie diferite competiţii pe discipline sportive, interne şi internaţionale , până la manifestări sportive de amploare (olimpiade, competiţii sportive regionale, campionate mondiale etc.); turismul de vânătoare (safari), practicat de ţările occidentale, in general pe teritoriul Africi, al Americi Latine, în teritoriile artice şi antartice. Este o forma de turism “distractiv”, a cărui dezvoltare – marcată de spectaculos şi inedit – aduce mari prejudicii echilibrului ecologic al planetei, ameninţând cu diminuarea sau, după caz cu dispariţia unor specii extrem de valoroase ale patrimoniului faunistic al Terrei.

Tipurile de turism de diferenţiază de la ţară la ţară, asigurând varietatea şi, prin acesta, atracţia asupra turiştilor autohtoni şi străini.

Una dintre bogăţiile actuale de bază în domeniul turismului priveşte studiul elementelor regionale, în funcţie de care se organizează activităţi turistice tipice anumitor zone, şi se pun în evidentă posibilităţile de amenajare complexă a acestora. Deşi nu s-a ajuns la o viziune taxonomică unitară în domeniu, diferitele accepţiuni utilizate pe plan internaţional şi în ţara noasta relevă următoarele unităţi ce pot fi luate în consideraţie:

Regiunea turistică, concepută ca un spaţiu de mari dimensiuni, cu o structură organizatorică bine consolidată şi un patrimoniu turistic diversificat (de exemplu, regiunea Alpilor Dianarici, iar pentru România – cea a Carpaţilor Orientali)

Zona turistică – un areal mai restrâns consacrat pentru activitatea turistică de un anumit tip, puternic marcat de importante obiective sau alte motivaţii pentru turism (exemplu : zona turistică a Coastei Dalmaţiei din Alpii Dinarici sau zona Bucovinei din Carpaţi Orientali)

Centre turistice, reprezentând puncte de convergenţă (puncte de plecare pentru zonele montane, porturi, alte centre consacrate prin patrimoniul lor turistic) a unor fluxuri de turism, putând fi, în general, staţiuni alpine (Plitvice, în Alpii Dinarici) sau balneare şi de odihnă (Dubrovnik, Split, Rijeka – pe coasta Dalmaţiei). Pentru România, rămânând în acelaşi cadru al Carpaţilor Orientali, se pot menţiona Vatra Dornei şi Borşa.

Puncte turistice amenajate (peşteri, defilee, gheţari, mănăstiri, case memoriale, hoteluri alpine etc.)

În literatura recentă de specialitate sunt depistate, în funcţie de potenţialul natural (geomorfologic, climatic, hidrologic, floristic-faunistic) şi antropic o serie de unităţi turistice cu vocaţie polarizatoare, în jurul cărora s-au dezvoltat veritabile noduri turistice cu vocaţie locală ce susţin activitatea nucleului central. Este cazul unor localităţi satelit ce apar pe rivierele franco-italiene, Coasta Brava şi Coasta del Sol în Spania, unele microstaţiuni apărute pe litoralul marocan în apropiere de Agadâr sau între Rabat şi Casablanca. Alte asemenea centre polarizate apar în zonele montane, oraşul Chamonix (din Alpi Francezi) fiind un astfel de exemplu. Practic, aceste staţiuni nu sunt altceva decât centre de primire şi redistribuire a fluxurilor turistice în funcţie de “apetitul” individual sau colectiv pentru un anumit element al potenţialului turistic al zonei.

Preview document

Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 1
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 2
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 3
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 4
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 5
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 6
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 7
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 8
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 9
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 10
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 11
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 12
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 13
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 14
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 15
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 16
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 17
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 18
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 19
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 20
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 21
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 22
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 23
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 24
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 25
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 26
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 27
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 28
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 29
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 30
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 31
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 32
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 33
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 34
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 35
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 36
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 37
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 38
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 39
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 40
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 41
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 42
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 43
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 44
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 45
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 46
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 47
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 48
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 49
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 50
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 51
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 52
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 53
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 54
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 55
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 56
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 57
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 58
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 59
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 60
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 61
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 62
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 63
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 64
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 65
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 66
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 67
Turismul Cultural și de Afaceri în Sibiu - Pagina 68

Conținut arhivă zip

  • Turismul Cultural si de Afaceri in Sibiu.doc

Alții au mai descărcat și

Promovarea Turismului Cultural în Europa de sud-vest

Introducere Ca alternativă a turismului clasic, turismul cultural sau turismul de cunoaştere reprezintă un subiect amplu promovat şi de mare...

Perspectivele de Valorificare a Turismului Rural și Agroturism în Zona de Nord a Moldovei

INTRODUCERE Actualitatea temei. Actualitatea acesteia teme reiese din necesitatea de a cunoşate în totalitate potenţialul turistic al Moldova...

Turismul Cultural

INTRODUCERE Turismul depinde într-o mare măsura de o “imagine” creată şi care se adresează în mod direct turiştilor. Consumatorii acestei...

Delta Dunării

Această lucrare face referire la situaţia şi perspectivele turismului românesc în dinamica turismului european, analizând în mod direct zona Deltei...

Valorificare potențialului turistic în Județul Maramureș

Cap.I Localizarea si caracterizarea judetului. 1.1 Asezarea geografica a judetului. Judetul Maramures este asezat in extremitatea nord vestica a...

Valorificarea potențialului turistic al Județului Argeș

INTRODUCERE Turismul a devenit în zilele noastre o activitate la fel de importantă precum cea desfăşurată în alte sectoare-chei din economia...

Strategia turistică a Județului Sibiu

INTRODUCERE Turismul este “cartea de vizită” cea mai convigătoare, (guvernată de principiul Apostolului Toma “să pipăi cu mâna mea, să văd cu...

Castelele din Județul Satu Mare

CAPITOLUL 1 RAŢIONAMENTELE APARIŢIEI CASTELELOR DIN JUDEŢUL SATU MARE “Castelele fascinează! Desigur, dacă sunt cunoscute şi înţelese.” Anne...

Te-ar putea interesa și

Caracterizarea județului Sibiu

I. ANALIZA SOCIO-ECONOMICĂ 1. DESCRIERE GENERALĂ Localizare Judeţul Sibiu, situat în centrul României, în partea de sud a Transilvaniei,...

Studiu de oportunitate privind dezvoltarea turistică și agroturistică a zonei Sibiu

CAPITOLUL I. Cadrul natural 1. Asezare geografica si limite Sibiu (în germană Hermannstadt, în maghiară Nagyszeben, în latină Cibinium) este...

Strategia turistică a Județului Sibiu

INTRODUCERE Turismul este “cartea de vizită” cea mai convigătoare, (guvernată de principiul Apostolului Toma “să pipăi cu mâna mea, să văd cu...

Turismul balnear la nivelul Județului Bihor

INTRODUCERE Turismul balnear ocupă un loc important în turismul românesc, datorită prezenței pe teritoriul românesc a numeroase izvoare termale și...

Potențialul Turistic al Deltei Dunării

Evaluarea industriei turistice românesti indica faptul ca turismul poate deveni una din industriile de export puternice ale României, care va...

Litoralul Românesc al Mării Negre

Resursele turistice naturale ale României, care o situeaza, prin bogatie si varietate, printre tarile cele mai dotate din acest punct de vedere,...

Studiu de oportunitate privind dezvoltarea turistică și agroturistică a județului Sibiu

Introducere Asezat în centrul tarii, acolo unde se întâlnesc drumurile ce au legat teritoriile istorice românesti, Sibiul este o punte de...

Proiect economia turismului - județul Sibiu

CAPITOLUL 1 LOCALIZAREA SI CARACTERIZAREA JUDETULUI SIBIU Judetul Sibiu este situate in partea de sud a Transilvaniei, pe raul Cibin si se...

Ai nevoie de altceva?