Turismul în Bucovina

INTRODUCERE

Prezența unui cadru natural deosebit, zona cu munți, cu susur de ape la orice pas, cu pajiști presărate de așezări temporare de vară, conferă plaiurilor bucovinene o funcție prioritar turistică, putându-se practica toate formele de turism, în orice anotimp.

Bucovina iese încet încet din izolare, de Paste și de Craciun. În 2014, Bucovina a fost vizitată de aproximativ 250.000 de turiști, dintre care 75% au fost români. În perioada celor două mari sărbători, gradul de ocupare a structurilor de cazare crește până la 90%. Zona are aproximativ 10.000 de locuri de cazare, multe pensiuni fiind ridicate și renovate prin programul SAPARD.

Suceava și-a îmbunătățit mult capacitățile de cazare față de anii trecuți, în prezent, în acest judet sunt în jur de 760 de pensiuni clasificate și 21 de hoteluri. Numai că o camera de hotel nu este de ajuns pentru un întreg sejur reușit. Structurile de cazare sunt numeroase și de o calitate bună și foarte bună.

Numai că aceste structuri de cazare ar trebui să fie anexe ale unui întreg pachet turistic. Bucovina are punctele sale de atracție, precum mănăstirile, natura sau ospitalitatea locuitorilor, dar nu este suficient.

Astfel, turismul specific pentru Bucovina (Nord - Est) este cel turismul cultural și ecumenic. Dacă este să ne referim la motivația turistică principala în Bucovina, ne raportăm la minunatele și unicele mănăstiri bucovinene, multe dintre acestea fiind înscrise și în lista patrimoniului UNESCO: Moldovița, Sucevița, Humor, Voroneț, Putna, Arbore. În completarea patrimoniului favorabil practicării turismului cultural amintim și muzeele bucovinene, Colectia etnografica “Ion Gramada” și ceramica neagră de Marginea (olarit - expozitie cu vânzare), la care se adaugă și celelalte obiective de interes turistic (muzee, case memoriale); acest tip de turism poate fi dezvoltat ținând cont de faptul că regiunea se află pe tărâmul mănăstirilor bucovinene.

Un alt segment foarte important în Bucovina este turismul cinegetic - se adresează iubitorilor de aventuri cinegetice și pescarilor, existând un bogat fond de vânătoare (urși, mistreți, cocoșul de munte și de mesteacan, cerbi și caprioare, iepuri etc) și piscicol (pastrav, clean, mreana, boisten etc). Specia principală din zona montană, care prezintă interes cinegetic major, este cerbul carpatin. Drumeția montană este deasemenea favorizată de existența în zona a mai multor frumoase trasee marcate (masivele muntoase Rarău-Giumalău, Călimani, Rodnei etc), amintind și de vechiul “Drum al tătarilor”, până în comuna Carlibaba și celălalt, spre Mănăstirea Moldovița. Aceste trasee pot fi parcurse fie pe jos, fie cu ajutorul cailor pe care fiecare localnic îi poate pune la dispoziția turiștilor.

Turismul de odihnă și recreere întruneste Bucovina toate condițiile pentru a fi practicat, ținand cont de efectele benefice ale climei și de frumusețea peisajului din jur.

Cel mai slab tip de turism în Bucovina ca număr de turiști este turismul de agrement: river rafting, parapantism, paintball, mountain biking și alpinism, tir cu arcul și cu pușca cu aer comprimat, cursuri de echitație, plimbări pe poteci de munte etc (toate cu instructori specializați), precum și practicarea sporturilor de iarna în sezonul rece. Totuși turismul de agrement an de an aduce un număr mai mare de turiști în Bucovina.

Infrastructura rutieră și aeriana de slabă calitate, precum și ofertele turistice inflexibile și învechite împiedică dezvoltarea turismului din zona Moldovei. Frumusețea locului și mănăstirile rămân principalele atracții ale regiunii, oferta pentru alte activități de divertisment fiind aproape inexistentă.