Cuprins
INTRODUCERE.1
CAPITOLUL I 3
CARACTERIZAREA GEOGRAFICĂ A BUCOVINEI 3
I.1. Limitele geografice și căile de acces 3
I.2. Relieful, clima și calitatea peisajului 6
I.3. Fauna, flora și rețeaua hidrografică 10
I.4. Ariile protejate 13
CAPITOLUL II 15
PARTICULARITĂȚILE OFERTEI DE SERVICII TURISTICE ÎN ZONA BUCOVINA 15
II.1. Importanţa economică şi socială a turismului din Bucovina 15
II.2. Formele de turism practicate in Bucovina 19
II.3. Structurile turistice ce ofera cazare și alimentație din zona Bucovinei.25
CAPITOLUL III 29
EVALUAREA POTENȚIALULUI ANTROPIC AL BUCOVINEI 29
III.1. Arta monumentală și edificiile religioase 29
III.2. Muzeele, arhitectura populară și arta mestesugărească 37
III.3. Elemente de etnografie și folclor 51
CAPITOLUL IV 62
PROMOVAREA TURISMULUI IN BUCOVINA 62
IV.1. Promovarea on-line pe internet 62
IV.2. Publicitatea prin grafică și prin mijloace mass-media 66
CONCLUZII 68
BIBLIOGRAFIE.71
Extras din document
INTRODUCERE
Prezența unui cadru natural deosebit, zona cu munți, cu susur de ape la orice pas, cu pajiști presărate de așezări temporare de vară, conferă plaiurilor bucovinene o funcție prioritar turistică, putându-se practica toate formele de turism, în orice anotimp.
Bucovina iese încet încet din izolare, de Paste și de Craciun. În 2014, Bucovina a fost vizitată de aproximativ 250.000 de turiști, dintre care 75% au fost români. În perioada celor două mari sărbători, gradul de ocupare a structurilor de cazare crește până la 90%. Zona are aproximativ 10.000 de locuri de cazare, multe pensiuni fiind ridicate și renovate prin programul SAPARD.
Suceava și-a îmbunătățit mult capacitățile de cazare față de anii trecuți, în prezent, în acest judet sunt în jur de 760 de pensiuni clasificate și 21 de hoteluri. Numai că o camera de hotel nu este de ajuns pentru un întreg sejur reușit. Structurile de cazare sunt numeroase și de o calitate bună și foarte bună.
Numai că aceste structuri de cazare ar trebui să fie anexe ale unui întreg pachet turistic. Bucovina are punctele sale de atracție, precum mănăstirile, natura sau ospitalitatea locuitorilor, dar nu este suficient.
Astfel, turismul specific pentru Bucovina (Nord - Est) este cel turismul cultural și ecumenic. Dacă este să ne referim la motivația turistică principala în Bucovina, ne raportăm la minunatele și unicele mănăstiri bucovinene, multe dintre acestea fiind înscrise și în lista patrimoniului UNESCO: Moldovița, Sucevița, Humor, Voroneț, Putna, Arbore. În completarea patrimoniului favorabil practicării turismului cultural amintim și muzeele bucovinene, Colectia etnografica “Ion Gramada” și ceramica neagră de Marginea (olarit - expozitie cu vânzare), la care se adaugă și celelalte obiective de interes turistic (muzee, case memoriale); acest tip de turism poate fi dezvoltat ținând cont de faptul că regiunea se află pe tărâmul mănăstirilor bucovinene.
Un alt segment foarte important în Bucovina este turismul cinegetic - se adresează iubitorilor de aventuri cinegetice și pescarilor, existând un bogat fond de vânătoare (urși, mistreți, cocoșul de munte și de mesteacan, cerbi și caprioare, iepuri etc) și piscicol (pastrav, clean, mreana, boisten etc). Specia principală din zona montană, care prezintă interes cinegetic major, este cerbul carpatin. Drumeția montană este deasemenea favorizată de existența în zona a mai multor frumoase trasee marcate (masivele muntoase Rarău-Giumalău, Călimani, Rodnei etc), amintind și de vechiul “Drum al tătarilor”, până în comuna Carlibaba și celălalt, spre Mănăstirea Moldovița. Aceste trasee pot fi parcurse fie pe jos, fie cu ajutorul cailor pe care fiecare localnic îi poate pune la dispoziția turiștilor.
Turismul de odihnă și recreere întruneste Bucovina toate condițiile pentru a fi practicat, ținand cont de efectele benefice ale climei și de frumusețea peisajului din jur.
Cel mai slab tip de turism în Bucovina ca număr de turiști este turismul de agrement: river rafting, parapantism, paintball, mountain biking și alpinism, tir cu arcul și cu pușca cu aer comprimat, cursuri de echitație, plimbări pe poteci de munte etc (toate cu instructori specializați), precum și practicarea sporturilor de iarna în sezonul rece. Totuși turismul de agrement an de an aduce un număr mai mare de turiști în Bucovina.
Infrastructura rutieră și aeriana de slabă calitate, precum și ofertele turistice inflexibile și învechite împiedică dezvoltarea turismului din zona Moldovei. Frumusețea locului și mănăstirile rămân principalele atracții ale regiunii, oferta pentru alte activități de divertisment fiind aproape inexistentă.
Bibliografie
1. Barbu, N. , Obcinile Bucovinei, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1976
2. Ciornei, A., Iacobescu, M. La izvor de joc și cânt:comori folclorice bucovinene (cântece, jocuri, strigături – datini și obiceiuri populare tradiționale), Suceava, Editura Musatinii 2002
3. Cojocaru, N. , Casa veche de lemn din Bucovina, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1983
4. Camilar, M. Bucovina – ghid turistic, Ed. Ad Libri, Bucureşti, 2006
5. Ciubotaru, S., Nunta în Moldova – cercetare monografică, Iași, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza 2000
6. Dincă, Ana-Irina Gura Humorului în "Resorts of National Interest in the Romanian Carpathians", Ielenicz şi Matei (ed.), Edit. Universitară, Bucureşti, 2009
7. Diacon, V. Etnografie şi folclor pe Suha Bucovineană, Ed. Unirea, Iaşi, 2002
8. Diaconu, V. Etnografie și folclor pe Suha Bucovineană: vol.1: Obiceiuri și credințe, Iași, Editura Unirea, 2002
9. Elke, S., Martin, O., Petru, D. Olăritul și turismul integrat – comunicări prezentate la cel de al III – lea simpozion dedicat turismului integrat din România care a avut loc la Suceava în 22 -24 iunie 2001, Reșița, Editura InterGraf 2002
10. Iordache Maria Carmen, Tehnica operațiunilor de turism, Editura Independența Economică, Pitești, 2009
11. Iordache Carmen Maria Economia turismului. Teorie și practică, Editura Independența Economică, Pitești, 2013
12. Ghinoiu, I., Sărbători și obiceiuri românești, București, Editura Elion, 2002
13. Jula, N., Mănăstireanu, V. Tradiții și obiceiuri românești: Anul Nou în Moldova și Bucovina ,București, Editura pentru Literatură, 1968
14. Maier, R., Meșteșuguri țărănești tradiționale în spațiul românesc , București, Editura Etnologică, 2009
15. Pop, M., Zane, R. Obiceiuri tradiționale românești, București, Editura Univers, 1999
16. Pop, Maxim Obiceiuri tradiționale românești, București, Editura Institutul etnologice și dialectologice, 1976
17. Popa Eugenia Tehnologia hotelieră și de restaurant, Editura Independența Economică, Pitești, 2010
18. Smaranda, J. Managementul turismului în ariile naturale protejate, Ed. Risoprint, ClujNapoca, 2008
19. Surugiu, Camelia Dezvoltarea turismului rural din perspectiva formării şi perfecţionării profesionale a resurselor umane, Edit. Universitară, Bucureşti, 2008
20. Vasilcu, Despina Valea Moldovei în sectorul carpatic: studiu de geografie umană, Ed. Universităţii din Suceava, 2007
21. *** http://www.creatiepopulara.suceava.ro/index.htm
22. *** http://www.crestinortodox.ro/craciun/
23. *** http://www.clubtravelescu.ro/
24. *** http://www.cimec.ro/Etnografie/mestesuguri/obtrad.htm#lemn
25. *** http://www.fundu-moldovei.ro/index.htm
26. *** http://www.infotravelromania.ro/evenim.html#zonaF
27. *** http://www.pastefericit.com/traditii.php
28. *** http://www.romanianmonasteries.org/ro/bucovin
29. *** http://www.turisminbucovina.ro
30. *** http://www.turisminbucovina.ro/studii/strategie_turism_completa.pdf
31. *** http://www.traditii.ro/
32. *** http://www.traditii.ro/oua.php
33. *** http://traditiisiobiceiuri.blogspot.com/2007/12/obiceiuri-de-anul-nou.html
34. *** http://www.scoala-culturala.ro/ostra/etnografia.html
35. *** http://www.bogatiesipuritate.eu/
36. *** http://www.crestinortodox.ro/paste/
Preview document
Conținut arhivă zip
- Turismul in Bucovina.docx