Cuprins
- INTRODUCERE 4
- 1. TURISMUL CULTURAL - COORDONATE GENERALE 5
- 1.1. Definirea turismului cultural 5
- 1.2. Formele specifice turismului cultural 7
- 1.3. Resursele turistice atractive culturale 10
- 2. COORDONATELE CULTURII POPULARE 11
- 2.1. DIFERENȚE DINTRE CULTURA POPULARĂ ȘI CULTURA NAȚIONALĂ 11
- 2.2. FORME ALE MANIFESTĂRII CULTURII POPULARE 13
- 2.2.1. LITERATURA POPULARĂ 13
- 2.2.2. MUZICA POPULARĂ 14
- 2.2.3. DANSUL POPULAR 15
- 2.2.4. OBICEIURILE ȘI RITURILE 16
- 2.2.5. MEȘTEȘUGURILE POPULARE 17
- 3. CARACTERIZAREA COMUNEI ALUNIȘ DIN PUNCT DE VEDERE GEOGRAFIC, ISTORIC ȘI DEMOGRAFIC 18
- 3.1. ASPECTE GEOGRAFICE 18
- 3.2. SCURT ISTORIC AL COMUNEI 19
- 3.3. ASPRECTE GEODEMOGRAFICE 19
- 4. ASPECTELE CULTURALE ALE COMUNEI ALUNIȘ 21
- 4.1. OBIECTIVE APARȚINĂTOARE PATRIMONIULUI CULTURAL CONSTRUIT 21
- 4.1.2. SATUL CORNENI 21
- 4.1.3. SATUL PRUNENI 26
- 4.2. ASPECTE ETNOGRAFICE ȘI FOLCLORICE 28
- 4.3. Nașterea, Nunta și Moartea 31
- 4.3.1. Nașterea 31
- 4.3.2. Nunta 39
- 4.3.3. Moartea 44
- 4.4. PORTUL POPULAR 51
- 5. TURISMUL 51
- 5.1. TIPURI DE TURISM CARE AR PUTEA FI VALORIFICATE ÎN ZONĂ 51
- 5.2. INFRASTRUCTURA TURISTICĂ 53
- 5.2.1.INFRASTRUCTURA DE ACCES 53
- 5.2.2. BAZA DE CAZARE ȘI ALIMENTAȚIE PUBLICĂ 53
- 5.3. MODALITĂȚI DE VALORIFICARE ȘI PROMOVARE 53
- 6. CONCLUZII 55
- BIBLIOGRAFIE 56
- LISTA FIGURILOR
- Figură 1 Localizarea comunei în județul Cluj 18
- Figură 2 Corneni, vedere generală 21
- Figură 3 Căminul cultural Corneni 21
- Figură 4 Conacul Schriling 22
- Figură 5 Castelul Schiriling 24
- Figură 6 Parohia Corneni 25
- Figură 7 Pruneni - vedere generală 26
- Figură 8 Biserica de lemn din Pruneni 27
- Figură 9 Jinars 28
- Figură 10 Casă din Ghirolt 29
- LISTA TABELELOR
- Tabel 1 principalele teme ale turismului cultural și formele de manifestare turistică pe care le generează 7
- Tabel 2 Evoluția populației de-a lungul timpului 20
Extras din licență
INTRODUCERE
Folclorul este ceea ce dă specificitate și unicitate unui popor. România este una din puținele țari care conservă aceste tradiții în secolul XXI și datorită acestui fapt mulți cetățeni străini care au vizitat aceste meleaguri au fost impresionați achiziționând obiecte de artizanat care să le amintească de aceste zone pline de autenticitate.
Am ales ca subiect al lucrării de licență ”Valențele culturii populare în comuna Aluniș” din necesitatea și dorința de a face știută această zonă prin ceea ce poate oferii natura și cadrul antropic, dar mai ales locuitorii satului prin cultura și tradițiile lor, potențialul turistic și cultural al comunei fiind unul neexploatat.
Un alt argument la alegerea temei acestei lucrări este faptul că și eu sunt locuitor al acestei comune, este locul natal al bunicilor mei, locul unde am crescut și am copilărit.
Așadar scopul lucrării de față este o monografie a comunei Aluniș din județul Cluj în care să cuprind o caracterizare geografică, istorică, demografică și mai ales etnografică a acestei localități pentru a o face mai bine cunoscută și a arăta ce are aceasta specific spre deosebire de ale comune din aceeași regiune ale țării.
Primul Capitol al lucrării face referire la aspectele teoretice ale turismului cultural, de la definirea fenomenului, formele pe care acesta le adoptă, la resurele atractive din punct de vedere cultural.
Al doilea capitol am încercat sa subliniez aspectele teoretice ale culturii populare, diferența dintre cultura populară și cultura națională și formele prin care această cultură se manifestă.
Al treilea capitol, face referire la aspectele geodemografice ale comunei. Aici am realizat o sinteza a așezării geografice, relief, climă, hidrografie și structura populației.
Capitolul 4 este dedicat aspectelor culturale ale comunei, de la satul tradițional, la cele 3 momente importante din viața omului, port popular și tradiții.
În capitolul 5 s-a încercat o analiză a turismului care practic am putea spune ca la ora actuală este aproape inexistent, comuna având un potențial turistic neexploatat și nevalorificat. Am încercat să propun câteva idei de promovare și amenajare pentru viitorul turistic și cultural.
În cele din urmă în capitolul 6 am prezentat concluziile lucrării.
1. TURISMUL CULTURAL - COORDONATE GENERALE
1.1. DEFINIREA TURISMULUI CULTURAL
Turismul este o noțiune neclara, subiectivă în esență. Este dificil de separat ce este turistic și ce nu intr-un spațiu dat, pentru că aceleași amenajări pot servi unor scopuri multiple. Turismul este o activitate umană bazată pe deplasarea în spațiu a indivizilor, de aici derivând deosebirea sa de ”recreere”, care nu necesită neapărat deplasare. Una dintre cele mai simple definiții ale fenomenului turistic ar fi abandonarea temporară a spațiului cotidian de viață, în favoarea altui lor, construit pentru și de către turiști, consacrat exclusiv odihnei.
Turismul este un fenomen social-economic în continuă expansiune, generat de nevoia umană de cunoaștere, recreere și recuperare fizico-psihică în condițiile unei civilizații solicitante, dar cu posibilități materiale superioare pentru majoritatea populației.
Există numeroase încercări de clasificare a fenomenului turistic, având la bază criterii diferite: motivația, potențialul turistic, durata desfășurării fenomenului turistic. Una dintre cele mai complexe clasificări este cea propusă de P. Cocean, Gh. Vlăsceanu și B. Negoescu (2002) care disting tipuri și forme de turism. Pentru acești autori există 4 tipuri de turism: de recreere și agrement, curativ, cultural și polivalent.
Este evident faptul că aceste tipuri de turism se întrepătrund și că încadrarea unei deplasări turistice într-unul sau altul dintre aceste tipuri are la bază motivația determinată, dar nu singura. Motivația culturală de exemplu poate să fie prezentă ăn toate tipurile menționate la un moment dat.
Turismul cultural este numit adesea și turism de vizitare deoarece practicarea sa presupune, invariabil, ,,vizita” la un obiectiv sau grupare de obiective sau resurse atractive. Menirea acestui tip de turism este complexă: - instruirea prin îmbogățirea cunoașterii - recreerea resimțită pe plan spiritual prin aflarea unor adevăruri și cunoașterea unor fenomene noi -primordială rămâne însă în sfera condiționărilor nevoia de cunoaștere și numai ca derivat al ei, recreerea.
Bibliografie
Bârlea, O. (1981). Folclorul românesc. Bucuresti: Editura Minerva.
Blaga, L. (1973). Hronicul și cântecul vârstelor. București: Editura Eminescu.
Bodiu, A, Munteanu, S (2002), Portul tradițional românesc din județul Cluj,Cluj-Napoca: Editura Mediamira.
Butură V. (1982). Cultura spirituală românească. Bucuresti: Editura Minerva.
Butură, V. (1989). Străvechi mărturii de civilizație românească.Transilvania. București: Editura Științifică și Enciclopedică.
C, S. (1968). Dictionar istoric al localitatilor din Transilvania. București: Editura Academiei Republicii Socialiste Romania.
Chereghi, T. (2006). Corneni.Scurtă monografie istorică. Cluj-Napoca: Editura Ideogram.
Cocean, P. (2006). Turismul cultural. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujană.
Cocean, P. D. (2009). Geografia Turismului. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujană.
Cocean, P. N. (2003). Geografia Generală a Turismului. București: Meteor Press.
Cuceu, I. (1980). Asupra funcțiilor rituale ale povestitului. Anuarul de Folclor.
Giurescu C. C, s. G. (1972). Istoria Românilor din cele mai vechi timpuri pâna astazi. București: Editura Albatros.
Kligman, G. (1998). The Wedding of the Dead: Ritual, Poetics, and Popular Culture in Transylvania. ( trad. Nunta mortului. Ritual, poetică și cultură populară în Transilvania). București: Editura Polirom.
Simeon F, M, ( 1995), Înmormântarea la români, Studiu etnografic , București, Editura Grai si suflet-cultura nationala
Musset, D. (1981). Le mariage à Moiseni. Roumanie. Paris.
Oprea G, A. L. (1983). Folclor muzical românesc. București: Editura Didactică și Pedagogică .
Oprea, G. (1998). Sisteme sonore în folclorul românesc. București: Editura Muizcală.
Oprea, G. (2001). Folclor muzical, vol. 1. Bucuresti: Editura Fundației România de Mâine.
Pop, D. (1982). Între obiceiurile calendaristice și cele legate de vârstele omului. Studii și comunicări.
Pop, M. ,. (1978). Folclor literar românesc. București: Editura Didactică și Pedagogică.
Pop, M., & Pop, D. C. (1970). Obiceiurile în legătură cu momentele mai importante din viața omului. Istoria literaturii române.
Scurtu, V. (1966). Termeni de înrudire în limba română. București: Editura Academiei R.S.R.
Simionescu, P. (1985). Înscrierea destinelor. Marginalii la unele obiceiuri și rituri tradițional. Revista de Etnografie și Folclor, 1.
Vulcănescu, M. (1991), Dimensiunea româneasca a existentei, București, Editura Fundatiei culturale române
Tradiții clujene. (2010). Tezaure umane vii, 5.
- ** Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie - județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România.
http://www.ilikecluj.ro/conacul-schirling-maretia-din-mijlocul-naturii/
http://www.cesavezi.ro/obiective-turistice/1-cetati-si-castele/2102-castelul-schirling-de-la-corneni
http://www.protopopiatulortodoxgherla.ro/parohii/Parohia-Corneni.html
http://radiocluj.ro/2016/02/10/pruneni-satul-care-se-muta-in-cimitir/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_de_lemn_din_Pruneni
https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Aluni%C8%99,_Cluj
http://www.comunaalunis.ro/
http://www.cluj.insse.ro/cmscluj/rw/pages/geogr.ro.do
http://www.comunaalunis.ro/
http://turism-alunis.ro/
http://www.e-primarii.ro/primaria-aluniscj/info_generale.php
https://www.decitre.fr/media/pdf/feuilletage/9/7/8/2/8/0/4/1/9782804180324.pdf
http://www.prefecturacluj.ro/judetul-cluj/fisa-comunitatii
Preview document
Conținut arhivă zip
- Valentele culturii populare in Comuna Alunis, Judetul Cluj.docx