Valorificarea potențialului turistic în Județul Neamț

Capitolul 1. Prezentarea cadrului natural şi antropic

al Judeţului Neamţ

„România, datorită aşezării sale unice, este o ţară ideală pentru turism”1. În prezent

însă, conform (Haller, 2011) referitor la industria turismului din judeţul Neamţ, în mod

particular, precum şi în ţara noastră, într-un cadru mai general, aceasta se confruntă cu

provocările crizei mondiale, cu dinamismul pieţei, cu schimbarea comportamentului

consumatorilor şi cu schimbări tehnologice şi comunicaţionale la care este necesar să se

adapteze. De asemenea, industria turistică are o evoluţie ciclică. Accesul la informaţii permite

luarea de decizii viitoare astfel încât sa se producă fidelizarea turiştilor, pentru ca aceştia să

părăsească mediul rural cu dorinţa de a reveni.

Industria turistică este intensivă în muncă şi se bazează pe aceasta ca avantaj

competitiv, pe capacitatea de a promova produsul turistic şi de a oferi vizitatorilor servicii de

calitate superioară de natură să capteze interesul acestora şi nu numai.

În aceste condiţii, datorită activităţilor umane, potenţialul turistic reprezentat de

totalitatea elementelor naturale de atragere a turiştilor, nu a suferit modificări majore. Astfel,

componentele cadrului natural sunt relieful, hidrografia, substratul geologic, vegetaţia, fauna,

clima, solurile. Potenţialul turistic natural are atracţie la persoanele iubitoare de natură,

dornice să admire frumuseţea peisajului. De cele mai multe ori, cadrul natural poate fi

modificat mai mult sau mai puţin prin amenajare, însă cu toate acestea peisajul, deţine un rol

esenţial când vine vorba de alegerea locului de vacanţă.

1.1 Poziţionarea georgrafică şi organizarea teritorială

Judeţul Neamţ se află în partea de nord-est a României, iar din punct de vedere

geografic, se încadrează între 46°40' şi 47°20' latitudine nordică, respectiv 25°43' şi 27°15'

longitudine estică. Judeţul Neamţ a fost înfiinţat în actualele limite administrative prin Legea

nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României.

Poziţia geografică, varietatea condiţiilor naturale, prezenţa în judeţ a unor aşezăminte

culturale şi naţionale de o deosebită importanţă, numărul mare de monumente istorice, de

arhitectură şi ale naturii, numărul mare de mănăstiri precum şi ospitalitatea oamenilor de pe

aceste meleaguri, au determinat creşterea cererii turistice în decursul timpului. Judeţul Neamţ

1 Doboş S., Despre necesitatea interdisciplinarităţii în studierea turismului în spaţiul rural românesc, Editura

TehnoPress, Iaşi, 2011, p.14.

5

are vecini după cum urmează: la nord Suceava, la sud Bacău, la est Iaşi şi Vaslui, la vest

Harghita conform celor prezentate în Figura 1.

Figura 1. Harta României şi vecinii judeţului Neamţ (www.neamţ.ro)

Judeţul Neamţ însumează 421 localităţi împărţite astfel: două municipii: Piatra Neamţ

şi Roman; trei oraşe: Bicaz, Roznov şi Târgu Neamţ; 76 de comune; 346 de sate.

Reşedinţa judeţului Neamţ este Municipiul Piatra Neamţ, întâlnit şi sub denumirile

următoare: Piatra lui Crăciun, Târgul Pietrei (sau Piatra), Piatra-Neamţ (din 1864), sau sub

numele de "Perla Moldovei". Documentar, aşezarea a fost consemnată între anii 1387 – 1392.

În anul 1431 zona a apărut sub numele de Piatra. Municipiul Piatra-Neamţ număra la 18

martie 2002 o populaţie de 104.914 locuitori dintre care 49.818 de sex masculin şi 55.096 de

sex feminin. Densitatea populaţiei era la aceeaşi data de 1.592 loc. / km2. (în 1992), respectiv

1.354 loc. /km2. Municipiul Roman se află la aproximativ 46 km. spre est de Piatra-Neamţ, pe

malul stâng al râului Moldova. Numele oraşului a fost preluat de la voievodul Roman I Muşat

(1392-1394), considerat de unii cercetători ca fiind întemeietorul acestuia, deşi există probe

materiale care să ateste existenţa curţii de la Roman încă de pe vremea lui Petru I Muşatinul.

Conform recensământului din 18-27 martie 2002, populaţia stabilă a municipiului Roman

număra 69.268 locuitori.2

2 Direcţia Judeţeană de Statistică Neamţ.

6

1.2 Geologia, relieful şi clima judeţului Neamţ

Dintre rezervaţiile geologice nemţene amintim: Masivul Munticelul şi Cheile

Şugăului, peştera Toşorog, Piatra Teiului din valea Bistriţei, cunoscută şi sub denumirea de

„Coada Lacului”, Stânca Şerbeşti, deţinătoarea unei bogate faune sarmatice. Rezervaţiile

paleontologice sunt reprezentate de: Cozla, Pietricica şi Cernegura, unde s-au descoperit

numeroase specii de peşti fosili, multe din exemplarele descoperite aici găsindu-se la Muzeul

de ştiinţe naturale din municipiul Piatra Neamţ.