Viitorul Turismului

Imagine preview
(9/10 din 1 vot)

Aceasta licenta trateaza Viitorul Turismului.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 45 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Turism

Cuprins

Introducere 2
Cap 1. Viitorul turismului – ambitie 3
Cap 2. Asociatii de turism 7
Cap 2.1. Asociatii de turism nationale 7
Cap 2.2. Asociatii de turism internationale 10
Cap 3 . Agentia de turism – initiaza vacanta ta 19
3. 1 Definirea agentiei de turism 20
3.2 Tipuri de agentii 20
3.2.1 Detailistii 20
3.2.2 Tour operatorii 20
3.3 Infiintarea agentiei de turism 20
3.3.1 Licentierea agentiei de turism 21
3.3.2 Brevetul de turism 24
Cap 4 Organizareasi functionarea agentiei de turism 25
4.1 Structura organizatorica a agentiei 25
4.2 Personalul agentiei de turism 32
Cap 5 . Studiu de caz. Agentia de turism Eurolines 34
5.1Prezentarea firmei 34
5.2 Principalul obiect de activitate 35
5.3. Sisteme de rezervari 36
5.3.1 Sisteme internationale de rezervari 36
5.3. 1.1 Activitatea de Ticketing 37
5.3.2. sisteme proprii de rezervari Eurolines 38
Anexa 1 Oferta de servicii Eurolines 39
Bibliografie 45

Extras din document

Introducere

Pe plan mondial si national, turismul este considerat in prezent ca un sector al activitatii economice, sector cu o sfera de preocupari bine conturate si cu o importanta tot mai mare.

Turismul se dovedeste a fi una din formele cele mai utile de folosire a timpului liber, incluzand : odihna si recreere, actiuni culturale si educative, actiuni de agrement-divertisment, jocuri sportive, odihna asociata cu tratamente balneoclimaterice.

In perspectiva deceniilor viitoare este de prevazut ca timpul liber destinat activitatii de destindere, recreere, odihna, va fi tot mai mare. Turismul poate fi practicat atat liber cat si prin intermediul agentiilor de turism si a altor forme de organizare.

Agentia de turism este o unitate economica care are ca obiect de activitate comercializarea produselor turistice, activitate care se concretizeaza in : trimiteri la odihna si tratament, organizare de excursii interne cu turisti romani, organizare de excursii externe cu turisti romani, precum si alte servicii ( schimb valutar, servicii de inchiriere, obtinerea de vize, etc. ).

Agentia de turism reprezinta un factor cu rol important in mobilizarea economiilor, contribuind la imbunatatirea circulatiei banesti si totodata este un factor ce contribuie la ridicarea calitatii vietii oamenilor prin motivatiile de destindere, recreere, imbogatirea cunostiintelor despre arta, cultura, istorie. Agentia de turism a aparut ca o necesitate de ag. ec. intermediar intre turisti si prestatorii de servicii turistice.

Capitolul 1. Viitorul turismului - ambitie

Tema abordată se dovedeşte mult mai complexă şi mult mai bogată în nuanţe decât părea la o primă apreciere. Mai mult, devine tot mai pregnant că abordarea strict economică a fenomenelor contemporane este insuficientă. În cazul turismului am relevat valenţe ascunse, rolul său de “calmant” al problemelor sociale, fie ca element al nivelului de trai, fie ca supapă pentru ocuparea forţei de muncă şi menţinere a ritmului de dezvoltare şi valorificare a capitalului dar şi mecanismul folosirii lui ca mijloc de mass- media.

Turismul internaţional este şi argument şi expresie ale globalizării, fiind precursor dar şi avangardă ale acestui proces. Pentru turismul internaţional realitatea contemporană se dovedeşte grăbită şi plină de surprize. La orizontul anilor 2007-2008 durata unei curse transcontinentale se va scurta substanţial. Polul turistic s-a mutat şi a început să se stabilizeze pe ţărmurile Oceanului Pacific. În plus, în zonă, din SUA, Canada până în China, Corea, Thailanda, Australia etc. vor exista câteva zeci de milioane de milionari care vor dori vacanţe. Europa de vest îşi pregăteşte de câţiva ani deja adaptarea ofertei la exigenţele lor.

Am constatat că integrarea nu este o opţiune: este supravieţuire şi pentru vest-europeni şi pentru Europa de est dar şi pentru alte zone. Aceasta va duce la o dezvoltare puternică a sectorului de turism dat fiind că timpul liber creşte în tot mai multe ţări şi el trebuie să producă, să valorifice capitalul şapte zile din şapte.

Structurile transnaţionale joacă un rol important, hotărâtor chiar, în dezvoltarea turismului internaţional. Ele nu pot fi ignorate, după cum nu putem subaprecia importanţa folosirii statului în derularea şi dezvoltarea activităţii turistice.

Am argumentat că turismul, mai ales cel internaţional este atributul ţărilor dezvoltate, care au resurse să susţină noua economie, cea a “tăirilor”, a “experienţelor”. Populaţia ţărilor slab dezvoltate nu are acces în masă la vacanţe, la călătorii de loisir. Totuşi, aceste ţări folosesc şi pot devolta sectorul de turism, dacă nu pentru creştere economică, cel puţin ca soluţie pentru stabilizare şi mai ales pentru motivarea propriei populaţii pentru depăşirea perioadei de tranziţie

S-au căutat posibile soluţii pentru integrarea acestor ţări în sistemul turismului global. Una dintre ele s-ar putea numi "sistemul nişei". Potenţialul turistic este imens, iar activitatea se întinde practic în toată viaţa noastră. Dar traiul la nivel global ne obligă să scutim timp, costuri şi efort şi să căutăm o "nişă", un loc liber unde putem construi un monopol natural. Acesta este esenţa principiului strategiei noilor ţări intrate în turismul global.

Acest lucru este valabil şi pentru România pentru că nu avem resurse să le disipăm ci trebuie să ocupăm nişa liberă, accea de care se impiedică toţi, fără să realizeze valoarea ei; abia atunci putem pune taxa noastră pe "aerul curat găsit prin turism".

Totuşi, turismul românesc este legat de performanţele economiei româneşti, inclusiv a transnaţionalelor existente în ţară.

Cei 17 ani de tranziţie au irosit o bună parte din resursele economiei româneşti. Capitalurile româneşti nu au reuşit să intre în circuitele globale iar capitalurile străine au evitat sau au amânat penetrarea sectorului producţiei româneşti, inclusiv sfera serviciilor, limitându-se la explotarea pieţei pentru consum final. Abia în ultimii ani, după ce s-au instalat pe pieţele externe ale României s-au îndreptat, de multe ori în condiţii oneroase, cu rezultate slabe, îndoielnice spre sectoare cheie, imediat profitabile ale economiei româneşti. Vinovat se face factorul politic dar nici oamenii de afaceri români, în formare nu pot fi exoneraţi. Nici unul nu poate invoca lipsa de informare privind mecanismele funcţionării economiei globale, cel puţin comparativ cu omologii lor din ţări aflate în condiţii similare. La data elaborării lucrării România efectua trecerea la organizarea exportului de forţă de muncă, urmând acelaşi traseu ca şi alte ţări care s-au integrat în Uniunea Europeană.

Încă nu poate fi nominalizat nici un sector, nici o nişă care să poată satisface cerinţa lui Manoilescu privind capacitatea lor de a plăti cu produse româneşti mărfurile de import din alte sectoare, necesare consumului productiv sau al populaţiei. Şi aceasta în condiţiile în care capitalurile globale sunt, prin natura lor gata să fugă imediat ce apare un loc mai profitabil în altă parte. Tratativele privind integrarea în UE, prin componenta lor economică pot da o speranţă. Din păcate, lipsa de transparenţă împietează o analiză şi o apreciere realistă. Cel puţin, în ceea ce priveşte turismul nu se ştie public nici dacă au fost sau se vor iniţia tratative concrete.

Pentru creşterea semnificativă a puterii de cumpărare în viitorul apropiat nu sunt indicii, aşa că este de aşteptat ca dezvoltarea turismului românesc să întârzie. Cel puţin un turism de natura şi la nivelul dinţările dezvoltate. Populaţia trebuie fie să se resemneze, fie să fie mobilizată. Dar a mobiliza înseamnă fie metoda de tip englezesc, utilizată de Churchil sau regele Angliei în timpul bombardamentelor celui de-al doilea război mondial, fie cele de tip de mână forte, ultimele inacceptabile de standardele occidentale.

Pe orizontul analizat nu am constatat posibilitatea dezvoltării turismului intern de masă care să poată realiza un volum care să susţină infrastructura şi pentru turismul internaţional. Din analiză a reieşit că cele două forme au început să evolueze separat.

Fisiere in arhiva (1):

  • Viitorul Turismului.doc