Asigurări și transporturi în afacerile economice

1. Conceptul de asigurare – esenta si functiile asigurarilor

Asigurarea reprezinta un sistem de relatii economice care implica aportul unui numar mare de personae fizice si juridice in constituirea unui fond banesc, in conditiile in care sunt amenintate de aceleasi pericole in viata si activitatea lor.

Elementele de esenta ale asigurarii:

1. existenta riscului asigyrabil – eveniment posibil, aleator, evaluabil, viitor, licit,

2. existenta comunitatii de risc – numarul de personae asigurate trebuie sa fie sufficient de mare pentru necesitatile vizand calcularea primelor de asigurare

3. mutualitatea – reflecta constituirea si utilizarea fondului de asigurare pentru plata de indemnizatii catre cei care efectiv au suferit pagube datorate riscurilor asigurate.

Functiile asigurarilor:

1. Functia de compensare a pagubelor – este principala functie a asigurarilor si prezinta interes atat pentru asigurat cat si pentru economie; acesta find scopul asigurarii – de refacere a bunurilor avariate sau distruse, de plata a invaliditatilor, decesului

2. functia de prevenire a producerii pagubelor – aceasta se realizeaza pe doua cai:

• finantarea unor lucrari de prevenire sau limitare a aparitiei unor fenomene naturale si accidente

• prin formularea unor conditii de asigurare care sa-I oblige pe asigurati la o conduita preventive permanenta

3. functia financiara – se are in vedere ca plata despagubirilor se face treptat pe tot parcursul anului.

2. Clasificarea asigurarilor

Dupa obiectul asigurarii, exista:

1. asigurari de bunuri – au ca obiect bunurile materiale. Principalele forme de asigurare in cadrul acestei ramuri sunt:

• asigurarea cladirilor, constructiilor si a continutului acestora

• asigurarea de transport terestru, aerian si maritime

• asigurarea autovehiculelor

• asigurarea complexa a gospodariilor persoanelor fizice

• asigurarea anumalelor, culturilor agricole

2. asigurari de personae – au ca obiect persoanele fizice, fiind utilizate urmatoarele denumiri:

• asigurari de viata – se refera la acoperirea riscului de deces, urmand ca suma asigurata sa fie platita beneficiarului contractului

• asigurarile de personae – altele decat cele de viata prin care se acopera riscurile ce pot afecta integritatea corporala a asiguratului

3. asigurari de raspundere civila – au ca obiect protectia patrimoniului asiguratului, in cazul in care el ar produce un prejudiciu unui tert (exemple: RCA, asigurarea de raspundere civila legala, profesionala, a angajatorului)

4. asigurari ale riscurilor financiare – protectia pentru pirderile legale de fonduri banesti ale asiguratului: riscul de neplata a creditelor, furturi de fonduri banesti, pierderi financiare datorate unor riscuri politice, etc.

In raport cu teritoriul pentru care sunt acoperite riscurile, se disting:

1. asigurari interne – opereaza pe plan national, fiind prestate de catre societatile de asigurare care actioneaza pe piata asigurarilor din acea tara

2. asigurari externe sau internationale – acopera riscuri ce se pot produce pe teritoriul unor terte state; s-au dezvoltat pe masura amplificarii schimburilo de marfuri intre parteneri din diferite tari

Dupa natura relatiilor dintre partile implicate in asigurare>

1. asigurari directe sau propriu-zise – sunt implicate nemijlocit asiguratul si asiguratorul intre care se incheie contractul sau polita de asigurare

2. asigurari indirecte – se refera la cedarea de riscuri de catre asiguratorii directicatre reasiguratorisi mai departe de catre acestia prin retrocedare catre alti reasiguratori.

3. Modalitati de cedare a riscurilor in practica internationala

Coasigurarea este o forma de asigurare directa in care asiguratul incheie concomitant mai multe contracte de asigurare cu asiguratori diferiti, pentru acelasi bun de valoare foarte mare, pentru aceleasi riscuri, fiecare asigurator preluind o anumita proportie din suma asigurata totala. Participarea la decontarea oricaror daune se face in aceeasi proportie in care a fost preluat si riscul.

Reasigurarea reprezinta o asigurare indirecta, fiind o forma de reasigurare a asiguratorului, si este motivata de cresterea sumelor asigurate solicitate in asigurare de catre asigurati si de necesitatea de dispersie a riscului.

Are ca scop satisfacerea multor cerinte ale asiguratorului direct si indeplineste o serie de functii:

1. protejeaja asiguratorii directi de pierderile determinate de producerea riscurilor ce pot pune in pericol solvabilitate lor

2. ajuta asiguratul sa obtina un grad de solvabiliate a ratei pirderilo prin dispersarea pierderilor mai mari pe o perioada indelundata

3. creste flexibilitatea asiguratorului privind dimensiunile si tipurile de riscuri

4. sprijina finantarea operatiunilor de asigurari pentru compania cedenta

5. permite societatii cedente sa se retraga dintr-o afacere prin cedarea integrala a riscului in reasigurare

6. permite companiei cedente sa intre rapid intr-o categorie de afaceri sau zona geografica prin infiintarea unei reprezentante sau prin negocierea sau preluarea unor contracte de reasigurare de la companiile care actioneaza déjà in acea categories au zona

7. ofera posibilitatea companiilor cedente de a obtine o gama larga de servicii de la marile companii de reasigurari

Retrocedarea este o metoda de dispersie si mai mare a riscului, potrivit careia asiguratorul poate si el sa cedeze o parte din riscul pe care si l-a asumat la reasigurare. Prin aceasta modalitate de imprastiere a riscului se realizeaza o dispersie corespunzatoare a riscurilor, permitand fiecarui participant sa retina numai acea parte din riscuri pe care considera ca o poare suporta.