Comunicare audio - vizuală

MEDIA SI AUDIOVIZUALUL : FUNCTII: INFORMATIVA (comunicarea cu publicul = nevoia de informare; accesul liber la informatie det schimbarea permanenta a comportamentului diferitelor categorii de public in relatia lor cu societatea), FORMATIVA (manifestarea publicului cu ajutorul sistemelor mediatice; are influente modelatoare, de ordin socio-cultural si psihologic), COMERCIALA (transmiterea informatiilor cu ajutorul sistemului mediatic, fiind aducatoare de profit pentru acestea din urma), RECREATIVA (destind individul). MEDIA SI AUDIOVIZUALUL = COMUNICARE MEDIATA = COMUNICARE MEDIATA TEHNOLOGIC (personal media si network media) + COMUNICARE DE MASA. SCHIMBARE DE PARADIGMA = societatea este analizata GLOBAL (COMUNICAREA DE MASA), si nu din perspectiva fiecarei natiuni in parte. 1.“Teoria incadrarii sistemului mass-media” : conditionarea ext a procesului informativ, prin intermediul segmentului mediatic; “framing” = “incadrare” (directionarea atentiei receptorului de catre specialistii din media). Ex: Aceasta teorie este identificata indeosebi in productia de televiziune si afecteaza direct publicul atunci cand se aduc in discutie o serie de probleme cotidiene, in cadrul emisiunilor de stiri sau talk show-uri. Teorie interpretata sub 2 aspecte: sociologic (evenimentele mediatizate vor fi interpretate printr-o serie de simboluri si elemente specifice) si psihologic (se descrie influenta valorilor individuale promovate de catre media, in context pozitiv). 2.Teoria incadrarii in viziunea lui Peter McPhee: incadrarea episodica - descrierea unor situatii individuale, prin intermediul canalelor mediatice sub forma dramatica sau anecdotica, responabilitatea fiind indusa asupra indivizilor; incadrarea tematica - descrierea evenimentelor prin intermediul media, la nivel societal, insemnand surprinderea in ansamblu a situatiilor pentru a scoate in evidenta gradul de implicare al societatii. Mass-media face posibila realizarea distinctiei dintre obiectivitatea prezentarii faptelor si afirmarea opiniilor cu privire la acestea din urma. Obiectivitatea mass-media apare ca o garantie a neutralitatii informatiilor si a veridicitatii lor prin practica jurnalistica (Max Weber). 3.“Teoria sociala a mass-media “: doreste implicarea critica, obiectiva a media, la nivelul comunicarii institutionale, in conditiile in care se observa ca, marea majoritate a evenimentelor descrise, sunt preluate din surse oficiale, interesate ideologic; mass-media trebuie sa genereze un “ritual cultural” respectiv, un ansamblu de optiuni, idei, care sa stea la baza construirii unor “industrii culturale” (radio, tv, cinematografie) bazate pe libera exprimare in cadrul societatii, a indivizilor si/sau a grupurilor sociale din care fac parte. 4.“Ipoteza Whorf – Sapir sau teoria limbajului mediatic” : analizeaza gradul de influenta manifestat de limbaj, la nivelul segmentului mediatic si a repercursiunilor sale asupra publicului; limbajul folosit in media genereaza o serie de presiuni asupra publicului si conduce, in ultima instanta, la perceperea neobiectiva a faptelor transmise; identitatea lingvistica influenteaza rezultatele sociale si marcheaza modul de manifestare al indivizilor si/sau categoriilor sociale, in cadrul societatii, fapt extrem de relevant indeosebi la nivel politic; potrivit autorilor ipotezei, “orice grup, tara sau sistem etnic sunt ceea ce sunt, datorita mediului lingvistic in care evolueaza “ ( vezi atitudinea media si a actorilor politici in campaniile electorale).

Caracteristicile produselor media: sunt considerate a fi “marfuri culturale”; au caracter complex, ambivalent (apar atat ca bunuri cat si ca servicii); destinate consumului individual sau colectiv; apar ca “opere de autor” sau ca “produse anonime”; ca valori perisabile (stiri de radio sau TV) sau ca valori cu o durata mai mare de consum (revistele specializate; filmele documentare). RELATIA DINTRE MASS-MEDIA SI SOCIETATE: CONSECINTE GLOBALE = functii, INFLUENTE PRECISE = efecte, MISIUNI ATRIBUITE UNOR SISTEME = roluri. Societatea umana apare ca un ansamblu integrat de elemente in cadrul careia, fiecare indeplineste o activitate specifica si necesara mentinerii in viata a intregului. De aici rezulta perspectiva “functionalista” a mass-mediei. Aici, mass-media apare ca parte componenta a ansamblului social si raspunde anumitor necesitati indeplineste, in consecinta , anumite functii. Functiile mass-media in viziunea lui Harold Lasswell: functia de supraveghere a mediului inconjurator; transmiterea traditiilor de la o generatie la alta; corelarea diferitelor componente ale societatii. Functiile presei in viziunea lui Leo Thaye: de socializare = surprinde interconexiunile create la nivel comunicational intre indivizi; de identitate = dezvolta specificitatea existentei cotidiene umane; de mitologizare = creeaza modele simbolice ale culturii umane; de compensare = ofera interpretarea unor experiente din realitate; de informare = distribuie date despre realitatea analizata; de divertisment; de educatie. NOILE MEDIA: unitatea de comunicare nu mai este litera, linia sau culoarea ci “bit-ul”, respectiv combinatia binara de 0 si 1 a semnalului transmis prin intemediul mijloacelor de comunicare digitale; trasaturi: multifunctionalitate; bidirectionalitate; interactivitate; specializare; de-masificare (accent pe specificul, individualitatea si intelegerea mesajelor transmise publicului si nu pe asimilarea lor, potrivit comunicarii de masa, fara a le nuanta si integra in sistemul de valori al receptorilor); asincronicitate ( noile media au capacitatea de a transmite/recepta mesajul in momentul considerat de catre receptor, a fi potrivit); hiperrealitate si virtualitate ( informatia DESPRE si PENTRU realitate, apare CA REALITATEA INSASI); comunicarea moderna nu poate fi redusa la aspectul sau tehnic, ci trebuie identificata tridimensional: tehnic, social si cultural.