Geotehnică

1.Obiectul disciplinei.

Constructiile transmit partii superficiala a scoartei glob terestru,pres. Ce se dezv la baza lor, ca urmare a sarcinilor permanente si utile care act asupra constr.Partea constr care asigura transmiterea acestor pres in conditii prevazute de calculul static al sistemului i.a fel san u puna in pericol buna ei exploatare poarta numele de fudatie.Zona din scoarta care datorita exec constr au loc schimbari fata de partea anterioara poarta den de teren de fundare.Rez sol probl fundarii unei constr.presupune cunoasterea materialului pe care se transmit sarcinile,adica a pamintului din care este alcatuit t de fund.Geotehnica abordeaza studiul prop fiz-mec si comportamentul sub sarcina a rocilor sedimentare detritice sau plastice de dimensiuni mij sau reduse. Aceasta alegere este determine de urm motivatie:R. sed detritice-constituie ca raspindire si volum principalele tipuri de roci ca mat de constr pt folosirea lor la lucrari de terasamente(rambrlee,diguri de pamint,baraje) sau pot fi intilnite ca support al constructiilor.Propr f-mec a rocilor detritice-sunt variate ceea ce permite stab unor reg generale privitoare la cmportamentul lor, la dimensiunile fundatiilor si a terasamentelor.Datoritamaruntirii avansate aceste roci sunt permeabile la apa si aer ceea ce infl hotaritor compotam lor in prez apei.Prin pamint se intelege roca sedim detyritica alc din fragm solide de dimensiuni variabile cel mult =de dimens bobuluide nisip(2mm).

STAS 1243/88 Pamintul-acumularea de partic minerale solide prod prin dezagregare fiz sau chimica a rocilor cre pot contine sau nu materiale organice.Prin teren de fundare-reprez volumul de roca sau de pamint influientat de incarcarile transmise de fundatie.In procesul de formare prin sedimentre in apele riurilor lacurilor,marilor pamintul sa depus in straturi din acest motive le capata dimensiunile unor roci stratificate.Oricit de sigur ar fi facut calculul suprastructurii daca nu se tine cont de calculul ter de fund constr poate fi compromisa.Pt cunoasterea comportamentului pam sub act sarcinilor transmise trebuie sa se cunoasca caracteristicile fizico-mec a strat de pam precum si modul in care se disribuie si actioneaza sarcinile on interiorul acestor mase.Disciplina care are ca scop sa elucideze fen de nat fiz si mecanica care au loc sub pamint sub act sarcinii transmise poarta den de geotehnica.studiul acestor propr ale pam are o serie de ramuri:-geologia;-climatologie;-hidrologie;-chimie;-mecanica.Terenul de fundare care trebuie stud pt a det care sunt pr fiz-mec ale acestuia are o grosime not Z0(zona activa).

30. Actiunea unei sarcini concentrate pe suprafata unui spatiu infinit, izotop si omogen. Stabilirea efortului σR.

Fie un system de axe yoz in care actioneaza o forta P, axa oy delimiteaza linia terenului. Problema distribuirii eforturilor intr-un punct oarecare din masiv sub actiunea lui P este o problema de baza din teoria distributiei eforturilor interioare din pamant. Solutia a fost data de BOUSSINESQ. Datorita incarcarii concentrate punctual va suferi o deplasare in M’. δ= AcosB/R; A este coeficientul de proportionalitate si R este raza respectiva. Actionand in continuare cu sarcina concentrata P, M se deplaseaza in M”.δ1=AcosB/R+dR. Deformatia relative a segmentului dR o notam cu λR= δ-δ1/dR=(AcosB/R-AcosB/R+dR)/dR=AcosB/R2+RdR;Dar dR=0=>λR=AcosB/R2.Deformatiile sunt proportionale cu eforturile.σR=B∙λR=>;σR=ABcosβ/R2. Pentru determinarea constantelor A si B, deci pentru determinarea lui σR se considera o sectiune sferica cu centrul in punctual de aplicatie al fortei si avand raza R. Daca se neglijeaza greutatea proprie a pamantului pe intreaga suprafata a semisferei actiunea efortului de compresiune care echilibreaza forta P. Daca se neglijeaza greutatea proprie a pamantului pe intreaga suprafata a semisferei actioneaza efortul de compresiune care elibereaza forta P. Presiunile pot fi considerate constante pe fasia sferica Mm, Nn careia ii corespunde un unghi la centru egal cu dβ. Suma porozitatilor pamanturilor pe normal la suprafata masivului in punctul O va fie gala cu P. P=∫oπ/2σRcosβ∙dA;dA este suprafata zonei sferice elementare pe care am considerat Mm, Nn. Aria acestei zone sferice SMmNn=2πRI unde I este inaltimea masivului; I=Rcosβ. S=2πR2cosβ;dA=2πR2sinβdβ; P=∫oπ/2(ABcosβ/R2)∙cosβ(-2πR2sinβ)dβ→P=2βAB/3→3P=-2πAB→AB=-3p/2π;σR=-3Pcosβ/R2∙2π. Semnul minus arata sensul de actiune al σR;σR – efortul normal in punctual M pe un element de suprafata perpendicular pe raza R. Avand aceasta valoare a lui σR se pot determina componentele acesteia in spatiu.σR are sase componente: 3 eforturi tangentiale si 3 eforturi unitare normale.

39. Calculul terenului de fundare la starea limita de deformatii folosind metoda STAS3300/85.

pef≤ppl – fundatia incarcata centric; pefmax≤1.2ppl; p―efmax ≤1.4ppl (fundatia incarcata excentric); pef este presiunea medie verticala pe talpa fundatiei provenita din incarcari de calcul din gruparea fundamentala; pefmax este presiunea efectiva maxima pe talpa fundatiei provenita din incarcari de calcul din gruparea fundamentala in cazul excentric dupa o directie. p―efmax este presiunea maxima verticala pe talpa fundatiei provenita din incarcari de calcul din gruparea fundamentala in cazul excentric dupa ambele directii; ppl este presiunea corespunzatoare unei extinderi limitate a zonei plastice a terenului de fundare. Gf este greutatea fundatiei si Af este aria fundatiei.p1= pefmax; p1= (p+Gf)/Af±M/W; pef= (p1+p2)/2. p1= pefmax=(p+Gf)/Af+Mx/Wx+My/Wy.