Filosofia educației

MULTIPLE CHOICE

1.Obiectul de studiu al filosofiei este:

a. cercetarea problemelor vietii sufletesti

b. cercetarea lumii, ca totalitate

c. cercetarea problemelor constiintei

VARIANTA b- cercetarea lumii, ca totalitate

Este cunoaştere a temeiului existenţelor, a realităţilor ultime, originare, necondiţionate, de ordinul esenţei, prin care se legitimează tot ce este sau poate să fie. Este un ansamblu coerent de enunţuri formulate prin categorii, teze şi principii despre lume ca totalitate.

2.Filosofia educatiei este:

a. filosofie teoretica

b. filosofie practica

c. filosofie metafizica

VARIANTA b- filosofie practica

-filosofia educaţiei este o specie a filosofiei, în genere, alături de alte specii cum sunt filosofia politică, filosofia dreptului, filosofia religiei etc. În acest cadru de determinare, filosofia educaţiei poate fi definită ca filosofie practică (Kant, Dewey), însărcinată cu răspunsul la întrebarea kantiană „Ce trebuie să fac?”; ea trebuie să formuleze principiile, legile şi normele generale ale educaţiei, ca act de formare a omului în spiritul datoriei;

3.Filosofia ca dialog, a fost profesata de:

a. Socrate si Platon

b. Aristotel si Aristofan

c. Protagoras si Prodicos

VARIANTA a- Socrate si Platon

Filosofia ca dialog (Socrate, Platon, filosofii anglo-saxoni), preocupată de descoperirea naturii umane în dimensiunile ei esenţiale (virtuţi).

4.Filosofia ca eseu si filosofare, a fost profesata de:

a. Descartes, Montesquieu, rationalisti

b. Kant, Hegel

c. Rousseau, empiristi, existentialisti

VARIANTA c- Rousseau, empiristi, existentialisti

Filosofia ca eseu şi filosofare, reprezentând discursuri individuale asupra condiţiei omului şi a devenirii lui în lumea reală (J.-J. Rousseau, empiriştii sec. al XVII-lea, filosofii existenţialişti, ai sec. al XX-lea (J.P. Sartre, K. Jaspers etc.).

5.Filosofia ca sistem a fost profesata de:

a. Descartes, Montesquieu, rationalisti

b. Kant, Hegel

c. Rousseau, empiristi, existentialist

VARIANTA b- Kant, Hegel

Filosofia ca sistem, preocupată de elaborarea unui vast tablou filosofic, care să cuprindă toate dimensiunile filosofării sub un concept epistemologic central (Kant şi criticismul, Hegel şi dialectica ideii etc.)

6.Filosofia ca analiza a limbajului stiintelor a fost profesata de:

a. Pozitivismul logic, filosofia analitica

b. Kant, Hegel

c. Rousseau, empiristi, existentialisti

VARIANTA a- Pozitivismul logic, filosofia analitica

Filosofia ca analiză a limbajului, preocupată de aspectele analitice de natură logică sau semiologică ale limbajului specializat (pozitivismul logic, filosofia analitică, analiza lingvistică şi postlingvistică etc)

7.Filosofia ca reconstructie metafizica a lumii a fost profesata de:

a. Kierkegaard, Sartre, Heidegger, Jasper

b. Nietzsche, Ricoeur, Noica, Blaga

c. Bergson, Freud, Jung, Witgenstein

VARIANTA b- Nietzsche, Ricoeur, Noica, Blaga

Filosofia ca reconstrucţie metaforică a lumii, preocupată de realizarea unor interpretări asupra lumii şi a omului folosind ca instrument de bază metafora, cu scopul creşterii capacităţii sugestive de interpretare (Platon, Nietzsche, Ricoeur, Noica, Blaga ş.a).