Criminalistică

Metodologia identificarii criminalistice

Metoda principala la care se recurge in identificarea criminalistica a unei personae, obiect sau fenomen, aflat in legatura cauzala cu un fapt juridic este examinarea comparativa.

Fundamental metodologic al identificarii. Consta in’’selectare si comparare’’.Procesului identificarii criminalistice ii sunt proprii 2 faze:

- in prima faza este determinat grupul persoanelor sau obiectelor suspecte, pe baza unor elemente caracteristice asemanatoare, fiind excluse cele cu particularitati deosebite, evident contrarii celor reflectate in urme, sau in mijloacele materiale de probe.

- in faza a doua este adancita examinarea comparative a acaracteristicilor asemanatoare, in scopul stabilirii coincidentei sau concordantei intre trasaturile reflectate in urma si cele reflectate de modelele de comparative, precum si a deosebirilor sau neconcordantei intre acestea ajungandu-se astfel, fie la obiectul cautat, fie la excluderea celor care prezentau numai elemente asemanatoare.

Apar frecvent deosebiri de ordin cantitativ intre trasaturile reflectate de obiect in momentul savarsirii infractiunii si cele reflectate in momentul examenului comparativ. Deosebirile pot fi cauzate de uzura, de conditiile in care au fost descoperite si ridicate urmele, de interventia unor factori externi etc. Neconcordanta in modul de reflectare a caracteristicilor aceluiasi obiect mai poate fi si consecinta altor clauze, cum ar fi : plasticitatea redusa a obiectului primitor de urma si duritatea scazuta a suprafetei obiectului creator al urmei ; suprafata de contact redusa intre cele 2 obiecte ; aparitia sau disparitia unor caracteristici pe parcursul timpului etc.

Examinarea comparativa se face in functie de tipul si de natura urmelor, cum ar fi, de exemplu, urmele materie, microurme etc. Se efectueaza in baza unor modele de comparatie create experimental. Pentru obtinerea acestor modele trebuie :

- sa se cunoasca cu exactitate persoana sau obiectul de la care provin

- la obtinerea modelelor de comparatie sa se tina seama, atat cat este posibil, de conditiile in care s-a format urma la fata locului

- urmele si modelele tip de comparatie sa contina suficiente elemente caracteristice de individualizare a factorului creator, in primul rand elemente de ordin calitativ

- folosirea de modele similare, avand aceeasi provenienta in momentul examinarii comparative.

Rezultatele obtinute in procesul identificarii criminalistice, concluziile acesteia pot avea un caracter categoric de certitudine sau de probabilitate. Pot exista situatii de imposibilitate a rezolvarii problemei, fie din cauza insuficientei caracteristicilor de individualizare, fie a lipsei unor mijloace sau metode adecvate de cercetare.

2. Metodele de examinare microscopica

- lupa : este folosita curent pentru descoperirea urmelor la fata locului, precum si in examinarea initiala a mijloacelor meteriale de proba. Principalele categorii de lupe utilizate in criminalistica sunt : lupe simple, formate dintr-o singura lentila convergenta si lupe compuse, alcatuite dintr-un sistem convergent de lentile. De regula, puterea de marire (grosiment) ajunge pana la 40X. Grosismentul reprezinta raportul dintre unghiul sub care obiectul se vede prin intermediul instrumentului optic de marit si unghiul sub care se vede cu ochiul liber. In examinarile dactiloscopice se folosesc lupe cu piedestal ; se mai folosesc : lupe de masurat, lupe cu dispozitiv propriu de iluminare sau lupe binoculare care se fixeaza pe cap,lasand mainile libere pentru executarea celorlalte operatii necesare examinarii.

- microscopul optic : este un instrument optic de cercetare fara de care nu poate fi conceputa examinarea urmelor si nici desfasurarea procesului de identificare.Microscoapele se compun din 2 parti principale : partea optica si partea mecanica.

Partea optica este formata dintr-un obiectiv si un ocular. Caracteristicile obiectivului :

- grosismentul care poate ajunge la 120 x

- apertura – unghiul maxim sub care razele de lumina patrund in obiectiv

- puterea de rezolutie indicata prin numar zecimal

- claritatea

Partea mecanica se compune din tubul mecanic care sustine ocularul, revolverul in care se monteaza obiectivele, un stativ si o masa cu dispozitive de deplasare grosiere, talpa de sustinere s.a.

Sistemele de iluminare. Se folosesc trei sisteme principale : laterala sau incidenta, prin obiectivul microscopului si prin lumina transmisa. Se apeleaza si la IR si UV.

Metode curente de cercetare in microscopie :

- vizualizarea in camp luminos a obiectelor opace si transparente, destinata cercetarilor traseologice, ale urmelor biologice, ale altor urme de natura organica sau anorganica

- vizualizarea in camp intunecat – pentru observarea bateriilor vii ori celulelor ce nu pot fi colorate

- ultramicroscopia – pot fi depistate substante in stare coloidala

- contrastul de faza – cercetarea micropreparatelor fara structura

- polarizarea – examinarea unor substante optice active

- stereomicroscopul : permite examinarea in relief a suprafetei obiectului. Se efectueaza examinarea initiala a obiectului pentru sesizarea caracteristicilor de baza si determinarea modului de cercetare ulterioara. Sistemul optic se compune din 2 obiective si 2 oculare. Pentru criminalistica prezinta nu numai avantajul examinarii in relief ci si posibilitatea cercetarii unei suprafete mai intinse, de la o distanta mult mai mare decat aceea a microscopului simplu.

- microscopul comparator : are sistemul optic alactuit din 2 obiective si un singur ocular impartit in 2 campuri. Imiaginile celor 2 obiecte de comparat sunt alaturate printr-un sistem de prisme in ocularul microscopului, compararea realizandu-se prin stabilirea continuitatii liniare. Este necesar ca cele 2 obiective sa aiba caracteristici identice ; obiectele cercetate sunt asezate in aceeasi pozitie ; iluminarea se realizeaza cu surse de lumina de acelasi tip si avand o intesitate egala. Este intrebuintat intr-o gama variata de cercetari, nu numai in domeniul traseologiei, dar si in cercetarea unor urme materiale cum ar fi firul de par, resturile de imbracaminte

- microscopul de polarizare : ofera posibilitati de cercetare mai largi, servind nu numai la observarea obiectelor dar chiar la efectuarea unor determinari calitative de elemente aflate in compozitia unor corpuri aparent omogene sau asemanatoare. Este intalnit la examinarea trasaturilor de cerneala si creion, a hartiei, fibrelor textile, firului de par, urmelor sub forma resturilor de materiale, microurme etc.

- alte tipuri de microscoape optice : microscoape de cercetare in radiatii UV si IR ; microscoape pentru masurarea dimensiunilor liniare sau a valorilor unghiulare ; microscoape pentru controlul rugozitatii suprafetelor.

- microscoapele elecronice : are o constructie analoaga microscopului optic, in locul razelor de lumina folosind un fascicul de electroni. Este cuprins din: sursa de electroni, lentilele electronice (electrostatice sau elecromagnetice), lentile condenser si obiectiv, ecranu fluorescent de obesrvare. Puterea de marire liniara este de peste 200000x. isi gaseste aplicatie in examinarile criminalistice ale unor urme materiale, urme biologice, urme suplimentare ale tragerii cu arma de foc si ale unor categorii de microurme.