Drept Administrativ

doctrinele franceza si germana cu privire la sfera relatiilor externe si a comenzii armatei?

in optica autorilor germani, spre deosebire de optica autorilor francezi, sfera relatiilor externe face parte din administratia publica, aplicandu-i-se, alaturi de normele de drept international si norme de drept administrativ special. In schimb, autorii germani exclud din sfera administratiei ,,comanda armatei", prin natura sa, aceasta neavand nimic comun cu administratia: ,,ordinul adresat unui militar nu este un act administrativ". Pentru a face fata nevoilor armatei modemc , atit in timp dc raz^o;. cat si in timp de pace, a fost crcat un important corp administrativ, care este separat de armata propriu-zisa si de problemele de comandament. Aceasta administrate poarta totusi, o amprenta militara , fiirid inserata lumii militare, ceea ce a determinat, traditional , excluderea sa din sfera. dreptului administrativ. Autorii francezi, dimpotiiva, analizeaza apararea natioriala ca fiind unui din marile servicii publice administrative. Conceptia dinlre scoala germana si sooala franceza nu difera atunci cand se invoca sensul structural al administratiei pubiice. in ambele doctrine Tntelegandu-se totalitatea serviciiior care exerciia, cu titlu principal, o activitate administrativa.

2.Sunt decretele presedintelui Romaniei izvoare de drept administrative ? Argumentati .

Decretele Presedintelui Romaniei pota avea atat character normative cat si individual. In opinia prof. Antonie Iorgovan, decretele nu pot avea un character normative; domnia sa adauga la aceasta trasatura si faptul ca deceretul presidential nu poate sa aiba nici character secret, pornind de aici o intreaga discutie cu privire la publicarea decretului in Monitorul Oficial. Art 100 alin 1 stabileste ca toate decretele Presedintelui trebuie aplicate in Monitorul oficial al Romaniei. Nepublicarea acestora duce la inexistenta decretului, ceea ce insemna ca actul va fi lipsit total de valoare juridical, cu toate consecintele ce decurg din aplicarea teoriei inexistente in dreptul administrativ.

Avand in vedere o gama larga de atributii pe care Constitutia le confera sefului statului, nu ar fi posibil ca, intr-un regim democratic actele acestuia sa fie publicate. dpdv al regimului procedural aplicabil decretelor prezidentiale, ele pot fi clasificate in : decrete ale caror valabilite nu este conditionata de contrasemnatura primului-ministru; decterele a caror valabilitate este subordonata acestor conditii.

Alineatul 2 se refera la o serie de situatii in care decretele emise de Presedintele Romaniei vor trebui contrasemnate de primul ministru. Astfel, vor trebui contrasemnate, decretele cu privire la supunerea spre ractificare Parlamentului a unor tratate, privind acreditarea unor ambasadori, declararea mobilizarii partiale sau generale, declararea starii de asediu sau de urgenta, conferirea gradelor de general, maresal si amiral, acordarea gratierii inviduale. Decretele care nu sunt contrasemnate nu-si vor putea produce efectele, contrasemnarea fiind o conditie de fon, solicitata in mod expres de art 100 alin2. fara contrasemnatura primului ministru decretul presidential este lovit de nulitate. Decretele prezidentiale sunt izvoare de drept administrative atunci cand au un character normative si cuprind norme de drept administrative, de ex, decretul prin care presedintele poate, potriv art 91 alin 1 din Constitutie sa instituie stare de asediu sau stare de urgenta.

3. Considerati ca in prezent putem vorbi despre o separatie a puterilor sau despre o colaborare a acestora ? Argumentati .

Separatia clara a puterilor implica divizarea acestora m: putere iegislativa, exccutiva F;I judecatoreasca.

Piatra unghiulara a dreptului public conJe-nporan o reprezinta in corititiuare distinctia dintre organele legislative si cele executive, considerate anterior antagonice pentru a fundamenta echilibrul puterilor. In prezen't, se asista la un declin al ediilibrului puterilor, deoarece organelor executive li se recunoa^te plenitudinea exercitarii puterii politice. ele fiind. singurele capabile de a elabora o politick nationala. Poiul organelor executive devine astfel primordial. Totusi, trebuie remarcat ca revizuirea Constitutiei in 2003 a adus o modificare articoiului 1, asifel: ,,Statnl se organizeaza potrivit principiuiui separatiei si echilibrului puterilor - iegislativa, executiva si judecatoreasca - m cadrul democratic! constitutionale''.

4. Din ce rezulta forta juridica a unui izvor scris de drept administrativ?

Forfa juridica a unui izvor scris de drept este data de continutul si caracterul acestuia determinate, la rindul lor, de natura si pozitia autoritatilor publice de la care emana..

5. In interpretarea art.52 din Constitutie , expresia "acte administrative" acolo utilizata, vizeaza doar actele autoritatilor executive? Argumentati.

Categoria de acte la care se refera art52, are in vedere ceea ce in dreptul administrativ a fost definit sub sintagma ,,act administrativ". Textul se refera la toate actele administrative emise de autoritatile publice, fara deosebire de natura lor juridica, deci nu doar la acele acte administrative emise de catre autoritatile executive. Fiind vorba numai de acte cu caracter administrativ, in aceasta categoric nu intra legea, ca act juridic al Parlamentului, sau hotararea unei instance, data intr-o spejii solutionatzL Dar structurile administrative ale Parlamentului, precum si conducatorii instan^elor judecatoresti, pot emite §i alte acte administrative. Asemenea acte sunt cuprinse in sfera de aplicajie a art.52 din Constitute. Trebuie sa se faca distincjie intre administratia publica, realizaia de structuri statale, respectiv de comunitapilor locale, conduse sau tutelate. direct sau indirect, de catre unui din cei doi §efi ai executivului — §eful Statului sau Guvernul. Instance Judecatoresti, Curtea Constitutionala si Avocatul Poporului.