Drept internațional public

1.În ce constă obiectul de reglementare al dreptului internaţional public?

Obiectul dreptului internaţional îl formează relaţiile internaţionale, în cadrul cărora relaţiile dintre state reprezintă domeniul cel mai cuprinzător.

Inspirându-se în general din dreptul intern al statelor, unde diferitele ramuri ale sale au ca obiect instituirea ori sancţionarea unui sistem de raporturi corespunzătoare nevoilor sociale la un moment dat, dreptul internaţional public răspunde nevoii de a reglementa relaţiile dintre state pentru a satisface nevoile comune ale membrilor societăţii internaţionale. Dar, cum orice sistem de drept reprezintă o reflectare a societăţii care i-a dat naştere, tot astfel şi dreptul internaţional public constituie o reflectare în plan juridic a raporturilor dintre state şi alte subiecte de drept internaţional.

Relaţiile internaţionale nu formează, însă, în totalitatea lor, obiectul de reglementare al dreptului internaţional public. Pot exista, astfel, relaţii politice care să nu fi dobândit un caracter juridic, negăsindu-şi încă o expresie în norme de drept internaţional elaborate prin acordul dintre state, după cum statele pot să participe la relaţii internaţionale cu caracter juridic nu în calitate de purtătoare ale puterii de stat, ci ca subiecte de drept civil (în contracte, de exemplu, pe care să le încheie cu persoane fizice în deplină egalitate, cu drepturi şi obligaţii corelative).

În consecinţă, pentru a fi guvernate de normele dreptului internaţional public relaţiile dintre state trebuie să fie, în ce priveşte conţinutul lor, relaţii în care statele să fie purtătoare ale suveranităţii.

Alături de relaţiile dintre state, dreptul internaţional public mai are drept obiect de reglementare şi relaţiile care se creează între state şi alte subiecte de drept internaţional (organizaţiile internaţionale, de exemplu, sau relaţiile dintre acestea din urmă).

2. Cine a fost fondatorul doctrinei dualiste în ceea ce priveşte cele două sisteme de drept,intern respectiv internaţional?

Doctrina dualistă, care îl are ca fondator pe Heinrich Triepel, afirmă că dreptul internaţional şi dreptul intern sunt două sisteme distincte, rupte între ele, cu o existenţă paralelă, cu domenii diferite de aplicare, având izvoare distincte şi destinatari deosebiţi, care nu se influenţează reciproc.

3.Care sunt organele sau organismele cu funcţii de legiferare in elaborarea normelor dreptului

internaţional public?

Spre deosebire de dreptul intern, pentru elaborarea normelor de drept internaţional public nu există organe sau organisme superioare statelor care să aibă funcţii de legiferare. Normele de drept internaţional sunt create de către state, de regulă ca urmare a unui proces de negociere ce se duce în cadrul multilateral al unor conferinţe internaţionale sau în cadru bilateral, şi tot ele sunt şi destinatarele acestor norme.

4.Unde au apărut primele reguli de drept internaţional?

Aşa cum istoria o atestă, primele reguli de drept internaţional au apărut în statele Orientului Antic – China, India, Statul Hitit, statele din Mesopotamia, Egipt, apoi în Grecia şi Roma Antică.

5. Din ce secol datează legile lui Manu ?

Legile lui Manu - India secolului al V-lea î.Cr

6. Când avut loc cunoscuta Pace Westphalică?

1648

7.Cine a fost considerat părintele ştiinţei dreptului internaţional ?

Părintele ştiinţei dreptului internaţional este considerat juristul olandez Hugo Grotius (1583-1645).

8.Cui aparţine opera’’ Principele si Despre arta războiului”

O influenţă puternică asupra dreptului internaţional a avut şi opera gânditorului italian Nicollo Machiavelli (1469-1527) care, sintetizând în operele sale, Principele şi Despre arta războiului doctrinele filozofice care încercau să justifice afirmarea prin folosirea forţei a monarhiilor absolute europene, a elaborat teoria raţiunii de stat în numele căreia în relaţiile interstatale pentru realizarea scopurilor politice nici un mijloc folosit nu este reprobabil.

9.Cui aparţine lucrarea “ Marea clausum”

Englezului John Selden (Mare clausum).

10. Precizaţi cui aparţine “ Declaraţia asupra dreptului ginţilor”

Concepţiile revoluţiei cu privire la dreptul internaţional şi-au găsit expresia în Declaraţia asupra dreptului ginţilor, elaborată de abatele Grégoire şi supusă Convenţiei din 1795.

11.In ce an a avut loc Congresul de la Viena care printre altele interzicea comerţul cu sclavi, codificarea parţiala a dreptului diplomatic etc.

Congresul de la Viena (1815), pe lângă unele măsuri privind construcţia europeană în favoarea ţărilor învingătoare constituite în „Sfânta Alianţă”, menită a asigura dominaţia marilor puteri asupra celorlalte state, a realizat codificarea parţială a dreptului diplomatic, proclamarea libertăţii de navigaţie pe fluviile internaţionale, interzicerea comerţului cu sclavi şi recunoaşterea neutralităţii permanente a Elveţiei.

12. In ce an a avut loc Congresul de la Paris ce reglementează printre altele si regimul Dunării?

Congresul de la Paris (1856), pe lângă importante hotărâri politice între care înlocuirea Sfintei Alianţe cu „Concertul european”, în care regula era consensul marilor puteri, înfăptuieşte codificarea parţială a regulilor războiului maritim, şi reglementează regimul Dunării ca fluviu internaţional.

13 Câte convenţii internaţionale au fost adoptate in cadrul conferinţei de la Haga din anul 1907?

La Conferinţa de la Haga din 1907 au fost adoptate nu mai puţin de 13 convenţii internaţionale.

14. Cui aparţine lucrarea” Dreptul Popoarelor”?

Emerich de Vattel – Dreptul popoarelor (1758).