Drept procesual penal - II

1)Procesul penal ca mijloc de realizare a justitiei penale

Definitia procesului penal

Definim procesul penal ca fiind activitatea reglementata de lege desfasurata de organele competente cu participarea parti lor si a altor persoane in scopul constatarii la timp si in mod con cret a faptelor ce constituie in-fractiuni astfel incat orice per soana care a savarsit o infractiu ne sa fie pedepsita potrivit vino vatiei sale si nici o persoana ne vinovata sa nu fie trasa la ras-pundere penala.In literatura juri dica de specialitate au existat mai multe opinii in legatura cu definitia data procesului penal. Unii autori au aratat ca la proce sul penal participa partile ca titu lare de drepturi si obligatii. Alti autori in definitia data procesu lui penal au mentionat alaturi de scopul dat si mediat, iar alti au tori au mentionat si raporturile juridice ce se nasc intre partici pantii la activitatea procesuala. Procesul penal e o categorie complexa juridica si nu trebuie confundata cu notiunea de acti vitate judiciara in materie pena la, activitatea din urma avand o arie de raspandire de cuprindere mai restransa incluzand numai totalitatea manifestarilor organe lor judiciare penale. In procesul penal alaturi de organele judicia re penale participa si alte subiec te care potrivit legii sunt chema ti sa contribuie la atingerea sco-pului acestei activitati sociale ca de ex : organele Ministerului de Interne si Administratie, organe le de constatare, inculpatul, par-tea vatamata, partea responsabi la civilmente, martorii, expertii.

Procesul penal nu poate fi con fundat nici cu justitia penala; aceasta din urma fiind opera or ganelor judecatoresti.Constitu tia Romaniei statueaza ca justiti a se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin cele lalte instante judecatoresti preva zute de lege.Denumirea de pro-ces deriva din latinescul proce sus–inaintare, progres.In cazul procesului penal aceasta notiu-ne indica actiunea, miscarea, ac tivitatea ce trebuie sa se desfa soare pt aplicarea dreptului pe-nal, pt descoperire, prinderea, cercetarea si judecarea a celor care au savarsit infractiuni.Pro cesul penal se infatiseaza ca un complex de acte succesive care datorita desfasurarii lor coordo nate si progresive da imaginea unei activitati organizate in care se urmareste aflarea adevarului in vederea pronuntarii unor solu tii legale si temeinice in legatu -ra cu conflictul de drept dedus spre judecata organelor compe tente.In vorbirea curenta, notiu-nea de proces capata in mod ne-stiintific semnificatia de cauza penala sau pricina penala.Pro cesul penal e o activiatate regle mentata de lege.La desfasurarea procesului penal participa orga nele competente, partile si alte persoane. Organele competente sa realizeze activiatatea procesu al penala sunt organele judiciare prin prepusii lor actioneza ca su biecti oficiali in anumite faze ale procesului penal.In faza de urmarire penala isi desfasoara activitatea organele de cercetare penala si procurorul.In faza de judecata isi desfasoara

7)Prezumtia de nevinovatie

Pr intaia oara prezumtia de nevi novatie a fot proclamata in legis latia SUA si apoi in Declaratia Drepturilor Omului si Cetatea nului(1789), ea a fost mai tarziu inscrisa si in art.11 din Declara tia Universala a Drepturilor Omului adoptata de Adunarea Generala ONU din 10dec1948. Inscrierea acestei prezumtii in legislatia majoritatii statelor lu mii a constituit o victorie impo triva conceptiilor potrivit carora ar exista criminali inascuti care au o predispozitie patologica.In legislatia noastra prezumtia de nevinovatie e inscrisa in art.66 C.pr.pen,precum si in art.23 din Constitutia Romaniei.In dreptul nostru, invinuitul sau inculpatul nu trebuie sa-si dovedeasca nevi novatia, aceasta sarcina revenin du-le organelor judiciare;fiind o prezumtie relativa, prezumtia de nevinovatie poate fi rasturnata prin probe certe de vinovatie. Cand se ajunge la indoiala asu-pra vinovatiei si aceasta indoia la nu e inlaturata dupa adminis trarea de noi probe, prezumtia nu e rasturnata, orice indoiala fiind in favoarea invinuitului sau inculpatului.(In dubio pro reo–orice indoiala profita incul patului).

Principiul oficialitatii proce sului penal

Conform art.2alin.2 actele desfa surate in procesul penal se inde plinesc din oficiu afara de cazul cand prin lege se dispune alt fel. Observam ca actele procesuale si procedurale care formeaza continutul procesului penal con stituie o obligatie a organelor ju diciare in conditiile in care aces tea sunt sesizate in urmarirea si judecarea unor infractiuni.Acest principiu e impus de necesitatea luptei impotriva fenomenului in fractional ce nu se poate realiza decat atunci cand autoritatile pu blice si cele judecatoresti vor promova din oficiu activitatile judecatoresti in cauzele penale. Oficialitatea procesului penal re zulta din continutul a numeroa se dispozitii printre care art.ex: art.228,232,262 Cpr.pen in faza de urmarire penala, iar in faza de judecata: art.313,321,322, 323,324 Cpr.pen.Oficialitatea fa zei de punere in executare a ho tararilor penale de condamnare ramase definitive e marcata prin art.418 care prevede obligatia primei instante de judecata de a a pune in executare hotararea in stantei penale ramasa definitiva.

Acest principiu specific dr pro cesual penal se deosebeste de principiul disponibilitatii speci fic procesului civil prin aceea ca in cauzele civile partile pot dispune de actiunea civila exer citata in acel proces.Pt a garanta realizarea acestui principiu, nor mele de organizare si de compe tenta dispun inceperea procesu lui penal si continuarea actiunii de catre autoritatile publice ca o obligatie de serviciu.Controlul exercitat prin intermediul cailor de atac asigura indeplinirea aces tor cerinte ale principiului oficia litatii prin aceea ca actele efectu ate cu incalcarea acestor cerinte sunt lovite de nulitate.Principiul isi gaseste aplicarea atat in latu ra penala cat si in cea civila.