Dreptul Uniunii Europene

Notiță
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 18 fișiere: doc
Pagini : 30 în total
Cuvinte : 21140
Mărime: 149.40KB (arhivat)
Cost: 6 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Mihaela Abaluta
Academia de Studii Economice Bucuresti - Facultatea de Management - Administratie Publica - materia Dreptul Uniunii Europene- profesor Mihaela Abaluta - Copiute pentru grile si subiectele de teorie

Extras din document

- La 22 decembrie 1972, la Bruxelles, are loc semnarea Tratatului de aderare a Marii Britanii, Irlandei, Norvegiei şi Danemarcei la Comunităţile Europene. Tratatul intră în vigoare la 1 ianuarie 1973. Norvegia n-a aderat la Comunităţi deoarece n-a ratificat Tratatul, ca urmare a referendumului negativ din 24 septembrie 1972.

▪Doctrina juridică a denumit aderarea celor trei state ca fiind o ,, primă lărgire a Comunităţilor Europene ,,

▪Prin această ,,primă lărgire s-a consacrat principiul că aderarea se realizează fără repunerea în cauză a sistemului,, adică acceptarea sistemului comunitar în ansamblul său incluzând şi legislaţia adoptată de instituţiile Comunităţilor - A doua lărgire a Comunităţilor Europene a fost iniţiată de Grecia care a cerut aderarea la 12 iunie 1975, ea a fost admisă la 1 ianuarie 1981 .- Cu Spania şi Portugalia, care au formulat cereri de aderare la 28 martie, respectiv, 28 iulie 1977, şi care au fost admise de 1 ianuarie 1986, Comunităţile Europene numărau în 1986, 12 state membre. - În 1985 au fost semnate Tatatele de aderare ale Spaniei şi Portugaliei la C.E., care au intrat în vigoare la 01.01. 1986. Aceasta reprezintă a III-a lărgire a C.E.

- La 7 februarie 1992 cei 12 membri ai Comunităţilor Europene au semnat la Mastricht Tratatul privind instituirea Uniunii Europene, care a intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993. - Uniunea europeană, potrivit Tratatului de la Mastricht, este întemeiată pe următorii piloni sau fundamente: - Comunităţile – primul pilon; - Politica externă şi de securitate comună – P.E.S.C. - al doilea pilon; - Cooperarea în domeniul justiţiei şi al afacerilor interne - J.A.I. - al treilea pilon. - Uniunea europeană – potrivit TMs., nu are personalitate juridică, nu are capacitatea de a se angaja ca atare pe plan extern faţă de state terţe, nu are competenţa de a încheia tratate, ea se poate angaja numai în plan politic . Comunităţile îşi păstrează personalitatea lor juridică putând să se angajeze şi să angajeze statele

membre în acorduri internaţionale . - Uniunea europeană dispune de un cadru instituţional unic, constituit în principal dintr-o singură instituţie care este cu adevărat instituţia Uniuii, respectiv, Consiliul european, care impulsionează dezvoltarea Uniunii şi defineşte orientările politicii generale.

Prin urmare sistemul instituţional unic al Uniunii Europene este format din instituţiile comunitare (Consiliul Comunităţilor Europene, devenit prin Tratatul de la Mastricht Consiliul Uniunii Europene, Parlamentul european, Comisia europeană, Curtea de justiţie) şi Consiliul european.

- La reuniunea Consiliului European de la Edinburg din decembrie 1992, s-a hotărât ca de la începutul anului 1993 pot începe negocierile de aderare cu Austria, Finlanda şi Suedia. În acelaşi an, în noiembrie, Norvegia a înaintat cerere de aderare, dar a retras-o în urma unui referendum negativ. Aderarea celor trei ţări la U.E. a devenit efectivă la 1 ianuarie 1995. Prin această a IV-a lărgire dată U.E. numără 15 state membre

6. Actul Unic European

- Actul unic a fost semnat la Luxemburg la 17 februarie şi la Haga la 28 februarie 1986 şi a intrat în vigoare la 1 iulie 1987. În Actul Unic European se regăsesc, în mare parte, cele trei categorii de măsuri - eliminarea frontierelor fizice, tehnice şi fiscale - precizate în Carta Albă. În acest context, piaţa internă, a fost preconizată să asigure :

- o zonă fără frontiere interne în care libera circulaţie a mărfurilor, persoanelor, serviciiilor şi capitalului este asigurată în conformitate cu dispoziţiile Tratatului ;- politica socială (articolele 21 şi 22, prin care A.U.E. introduce în Tratatul C.E.E. art. 118 A şi art. 118 B );

- coeziunea economică şi socială (Titlul V, articolele 130 A la 130 E, titlu nou adăugat în Tratatul C.E.E. în partea a treia referitoare la ,,Politica Comunităţii); - cercetarea ştiinţifică şi tehnologică (tilu VI, articolele130F la 130 Q, titlu nou adăugat în Tratatul C.E.E. în partea a treia referitoare la ,,Politica Comunităţii);

- mediul înconjurător (titlu VII, articolele 130 R la 130 T, titlu nou adăugat în Tratatul C.E.E. în partea a treia referitoare la ,,Politica Comunităţii).

8. Tratatul de la Amsterdam

Tratatul de la Amsterdam reprezintă, după A. U. E. şi Tratatul de la Mastricht , cea de-a treia revizuire importantă a Tratatelor comunitare. Acesta a fost semnat la 2 octombrie 1997 la Amsterdam, urmare a conferinţei interguvernamentale deschisă la Torino la 29 martie 1996. Tratatul a intrat în vigoare la 1 mai 1999. Noul Tratat cuprinde trei părţi:

-a. Modificări de fond aduse tratatelor,

- b. Simplificare,

- c. Prevederi generale şi finale.

a. Dispoziţiile Tratatului privesc, în principal: instituţiile comunitare, principiile funndamentale şi politicile comunitare.

În privinţa instituţiilor remarcăm:

▪ a fost întărit considerabil rolul Parlamentului European prin stabilirea unui plafon pentru numărul membrilor săi - avîndu-se în vedere lărgirea Uniunii - în sensul că acesta nu va putea depăşi şapte sute (art. 189 din Tratatul C.E.); acest lucru impune şi o modificare a legislaţiilor naţionale privind alegerea Parlamentului European. ▪s-au înlocuit unele proceduri de decizie cu procedura codeciziei, în principal în domeniul pieţei interne

▪ Curtea de Justiţie a primit noi competenţe: - în cadrul reglementărilor din Titlul IV din Tratatul C.E. privind vizele, azilul, imigrarea şi alte politici referitoare la libera circulaţie a persoanelor materia reglementată de dispoziţiile articolelor 29-42 din T.U.E. privind cooperarea în domeniul poliţiei şi al justiţiei în materie penală, şi ale articolului 6 par. 2 T.U.E, referitor la controlul activităţii instituţiilor în domeniul respectării drepturilor fundamentale, în măsura în care cele două Tratate prevăd această competenţă. ▪ Curtea de conturi, potrivit art. 5 T.U.E. ca şi Parlamentul European, Consiliu, Comisia Europeană şi Curtea de Justiţie, dobândeşte statutul de instituţie comunitară.

Preview document

Dreptul Uniunii Europene - Pagina 1
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 2
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 3
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 4
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 5
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 6
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 7
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 8
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 9
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 10
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 11
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 12
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 13
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 14
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 15
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 16
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 17
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 18
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 19
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 20
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 21
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 22
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 23
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 24
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 25
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 26
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 27
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 28
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 29
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 30
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 31
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 32
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 33
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 34
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 35
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 36
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 37
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 38
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 39
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 40
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 41
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 42
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 43
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 44
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 45
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 46
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 47
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 48
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 49

Conținut arhivă zip

  • CAPITOLUL V.doc
  • De baza Drept UE!!!10.doc
  • De baza Drept UE!!!11.doc
  • De baza Drept UE!!!12.doc
  • De baza Drept UE!!!13.doc
  • De baza Drept UE!!!14.doc
  • De baza Drept UE!!!15.doc
  • De baza Drept UE!!!16.doc
  • De baza Drept UE!!!2.doc
  • De baza Drept UE!!!3.doc
  • De baza Drept UE!!!4.doc
  • De baza Drept UE!!!5.doc
  • De baza Drept UE!!!6.doc
  • De baza Drept UE!!!7.doc
  • De baza Drept UE!!!8.doc
  • De baza Drept UE!!!9.doc
  • Grile comunitar - istoric - pentru studenti - neREZ.doc
  • Grile comunitar - izvoare dr. comunitar - pentru studenti - neREZ.doc

Alții au mai descărcat și

Actiunile Judiciare Specifice Dreptului Comunitar Aflate in Competenta de Jurisdictie a Tribunalului de Prima Instanta si a Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene

1.Curtea de Justitie A Comunitatilor Europene 1.1. SCURTA PREZENTARE Curtea de justitie a Comunitatilor Europene, numita pe scurt si Curtea...

Drept comunitar. Uniunea Europeană

DREPT COMUNITAR CAPITOLUL I CONSTRUCŢIA EUROPEANĂ. IZVOARELE DREPTULUI COMUNITAR CREAREA COMUNITĂŢILOR EUROPENE Privire succintă asupra...

Convenția de Arbitraj

2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....

Dreptul Muncii

1. Notiunea si trasaturile raspunderii disciplinare Noţiune: Salariaţii răspund patrim, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile...

Dreptul European Grila 2009

MULTIPLE CHOICE 1. Deciziile formulate de Tribunalul de Prima Instanta: a. sunt definitive si irevocabile b. pot fi atacate cu apel la Curtea...

Rezumat dreptul muncii

1.TRĂSĂTURILE CARACTERISTICE ALE CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCĂ Contractul individual de muncă este un act juridic , bilateral , sinalagmatic ,...

Drept internațional privat

Curs 1 DIP DIP - materie multidisciplinara - Este o ramura distincta a dreptului in Romania avand o specificitate proprie si unica in codul...

Drept Comunitar și Instituții Comunitare

Capitolul I ISTORICUL COMUNITATILOR EUROPENE 1. Istoricul constructiei comunitare Contextul international al aparitiei Comunitatilor Europene...

Te-ar putea interesa și

Egalitate și Nediscriminate în Dreptul Uniunii Europene

CAPITOLUL I REGLEMENTAREA PRINCIPIILOR NEDISCRIMINARII SI EGALITATII DE SANSE IN U.E. Sectiunea 1. Directivele in materia egalitatii si...

Principiul priorității și caracterul direct aplicabil al dreptului Uniunii Europene

In cadrul sistemului legislativ al Uniunii Europene exista mai multe principii care servesc ca baza pentru luarea deciziilor, mai ales in cazurile...

Dreptul Uniunii Europene

CAPITOLUL I NOTIUNI INTRODUCTIVE Tratatul de la Paris, care a instituit Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului a creat 4 institutii: a)...

Dreptul Uniunii Europene - Curtea de Justiție

Acțiunea în anulare in fata Curtii de Justitie a UE (CJUE) Acţiunea în anulare reprezintă o acţiune directă îndreptată împotriva unui act adoptat...

Principiul ne bis în idem în dreptul Uniunii Europene

I. CONCEPTUL Conform dispozițiilor art. 4 din Protocolul nr. 7 al Curții Europene a Drepturilor Omului, principiul non bis in idem definește...

Dreptul uniunii europene

UNIUNEA EUROPEANA Uniunea Europeană (UE) este o uniune politică și economică a 27 de state membre situate în principal în Europa. UE a dezvoltat...

Izvoarele scrise ale dreptului uniunii europene

NOȚIUNEA DE IZVOR AL DREPTULUI EUROPEAN Noțiunea de izvoare ale dreptului european este asociată în domeniul juridic al integrării europene prin...

Dreptul Uniunii Europene - Curtea de Conturi a Uniunii Europene

Organizarea Curții de Conturi Curtea de Conturi reprezintă un organ colegial format din 27 de membri din statele componente ale Uniunii Europene....

Ai nevoie de altceva?