Grile Teoria Dreptului

I. Teste grilă

1. Obiectul specific de cercetare al ştiinţei dreptului îl reprezintă:

a) norma juridică

b) realitatea juridică

c) metodele de cercetare juridică

d) societatea

2. Intră în conţinutul realităţii juridice:

a) exclusiv ansamblul normelor juridice

b) conştiinţa juridică, dreptul şi relaţiile (raporturile) juridice

c) numai metodele de cercetare proprii ştiinţei dreptului

d) nici un răspuns nu este corect

3. Dreptul obiectiv reprezintă:

a) o parte a dreptului pozitiv

b) ansamblul normelor juridice instituite sau sancţionate de stat

c) ansamblul normelor juridice în vigoare

d) totalitatea normelor juridice adoptate exclusiv de Parlament

4. Dreptul subiectiv reprezintă:

a) un ansamblu de noţiuni, concepte şi principii despre drept

b) componenta activă a dreptului obiectiv

c) posibilitatea recunoscută de lege unei persoane de a avea o anumită conduită

d) facultatea unei persoane de a solicita celorlalte persoane o conduită corespunzătoare, în condiţiile recunoscute de dreptul obiectiv

5. Dreptul pozitiv reprezintă:

a) ansamblul normelor juridice, indiferent dacă sunt sau nu în vigoare

b) componenta activă a dreptului obiectiv

c) totalitatea normelor juridice aflate în vigoare

d) ştiinţa dreptului

6. Ştiinţa dreptului reprezintă:

a) un ansamblu de noţiuni şi concepte despre totalitatea relaţiilor sociale

b) arta a ceea ce e bine şi rău

c) un ansamblu de idei, noţiuni, concepte şi principii care explică dreptul

d) o formă de organizare a normelor juridice

7. Statul reprezintă:

a) o formă politică de organizare a societăţii

b) o formă de organizare a normelor juridice

c) un ansamblu de autorităţi şi instituţii

d) un ansamblu de grupuri sociale

8. Norma juridică reprezintă:

a) o regulă de conduită instituită sau sancţionată de către stat

b) o regulă de conduită cuprinsă în legi şi acte administrative individuale

c) orice regulă de conduită socială

d) obiect de cercetare al ştiinţei dreptului

9. Trăsături ale normei juridice sunt:

a) caracter irepetabil

b) se adresează persoanelor privite în mod individual

c) caracter facultativ

d) caracter general şi personal

10. Structura internă a normei juridice este reprezentată de:

a) structura logico-juridică

b) structura tehnico-legislativă

c) structura cuprinzând: ipoteza, dispoziţia, sancţiunea

d) structura dinamică a normei juridice

11. Condiţiile şi împrejurările în care se aplică norma juridică sunt prevăzute în:

a) ipoteza normei juridice

b) dispoziţia normei juridice

c) sancţiunea normei juridice

d) preambulul actului normativ

12. Normele dispozitive pot fi:

a) permisive

b) onerative

c) supletive

d) prohibitive

13. Normele onerative sunt:

a) norme dispozitive

b) norme prohibitive

c) norme supletive

d) norme imperative

14. Sunt de strictă interpretare:

a) normele generale

b) normele speciale

c) normele de excepţie

d) normele determinate

15. Normele în alb:

a) se completează cu norme din acte normative care urmează să apară

b) se completează cu norme din acelaşi act normativ

c) se completează cu norme din alte acte normative aflate în vigoare

d) sunt norme complete (determinate)

16. Normele de trimitere:

a) se completează cu norme din acelaşi act normativ

b) se completează cu norme din acte normative ulterioare

c) se completează cu norme din alte acte normative aflate în vigoare

d) sunt norme incomplete (nedeterminate)