Medicină legală

1

1_DREPT_4_ML

DREPT Medicina legala 1

MULTIPLE CHOICE

1) Medicina legală este:

1. o disciplină socio-juridică;

2. o stiintă medicală de sinteză;

3. o materie specifică învătământului juridic.

2) Scopul medicinei legale este:

1. de a sprijini competent justitia prin elemente medico-biologice;

2. de a stabili împrejurările comiterii faptei în conformitate cu elementele procesului verbal

3. de a identifica făptuitorii si a contribui la stabilirea vinovătiei.

3) Domeniul de activitate al medicinei legale cuprinde – printre altele:

1. tanatologia medico-legală;

2. clinica medico-legală terapeutică;

3. numai autopsia judiciară.

4) Activitatea specifică de medicină legală se poate desfăsura în cadrul:

1. institutelor de medicină legală;

2. laboratoarelor exterioare de medicină legală;

3. birourilor de medicină legală.

5) Conform principiului competentei teritoriale:

1. institutele medico-legale sunt arondate unui seviciu de medicină-legală judetean;

2. serviciile de medicină legală judetene se află în structura unui cabinet de medicină legală;

3. serviciile de medicină legală judetene, în structura organizatorică a cărora se află cabinetele de

medicină legală, sunt arondate unui institut medico-legal.

6) Comisia medico-legală de control si avizare functionează în cadrul:

1. unui serviciu de medicină legală judetean;

2. unui institut de medicină legală;

3. numai la nivelul I.N.M.L. „Mina Minovici” Bucuresti.

7) Comisia superioară de medicină legală îsi desfăsoară activitatea:

1. în cadrul oricărui institut de medicină legală;

2. numai la nivelul I.N.M.L. „Mina Minovici” Bucuresti;

3. la nivelul institutelor si serviciilor judetene de medicină legală.

8) Comisia superioară de medicină legală întocmeste:

1. un aviz;

2. un raport de nouă expertiză;

3. o constatare medico-legală sau un raport de expertiză.

9) Legătura de cauzalitate si raportul de cauzalitate, din punct de vedere medico-legal, sunt:

1. sinonime;

2. două notiuni diferite;

3. sintagme care semnifică modul de constituire a lantului tanatogenerator.

2

10) Când între traumatism si deces nu se interpune nimic se poate stabili:

1. o legătură de cauzalitate directă – conditionată;

2. un raport de cauzalitate – direct;

3. o legătură de cauzalitate directă – neconditionată

11) Când între traumatism si consecinta posttraumatică, reprezentată prin deces sau vătămare corporală , se

interpun factori preexistenti, care agravează efectele traumatismelor din punct de vedere medico-legal se

stabileste:

1. un raport de cauzalitate indirect;

2. o legătură de cauzalitate directă – conditionată;

3. o legătură de cauzalitate directă – complementară.

12) Autopsia medico-legală, sau judiciară, este considerată:

1. o autopsie demonstrativ-stiintifică;

2. o autopsie anatomo-patologică;

3. o autopsie oficială sau judiciară.

13) Spre deosebire de alte tipuri de autopsii, necropsia medico-legală trebuie să fie:

1. axată pe patologia preexistentă;

2. completă;

3. centrată pe leziunile traumatice.

14) Autopsia medico-legală este obligatorie:

1. când decesul s-a produs într-o unitate sanitară;

2. în caz de moarte patologică;

3. în caz de moarte violentă.

15) Necropsia medico-legală este efectuată de:

1. medicul legist;

2. medicul anatomo-patolog;

3. orice medic astfel încât să poată fi elucidată cauza mortii.

16) Etapele mortii organismului uman sunt:

1. coma, moartea aparentă, moartea clinică;

2. preagonia, moartea biologică, sincopa;

3. agonia, moartea clinică, moartea biologică.