Metodologia cercetării juridice

Abrevierea [N.A.] inseamna: B

Academia Romana are in C

Adverbul latin [sic] plasat in A

Adverbul latin passim B

Alegerea temei conditioneaza C

Alte metode de verificare a C

Apartin stiintelor juridice de B

Aplicarea caror metode are ca C

Aplicarea metodelor cantitati A

Calitatile care certifica valoare A

Care este scopul chestionaru B

Care este specificul metodei A

Care este utilitatea studiului C

Care sunt caracteristicile A

Care sunt conditiile pentru C

Care sunt etapele A

Care sunt formele metodei A

Care sunt principalele avantaC

Care sunt tehnicile specifice C

Carei metode ii este propie B

Carei metode ii este specific B

Ce aplicatii in domeniul juridic B

Ce categorii de intrebari C

Ce etape se parcurg pentru B

Ce fel de relatie exista intre A

Ce forme ale experimentului C

Ce metoda are ca obiectiv B

Ce metoda are ca si B

Ce metoda se aplica in B

Ce metoda se bazeaza pe C

Ce metoda se poate aplica B

Ce metode se aplica in studiul C

Ce poate releva testul de C

Ce procedee valorifica C

Ce tipuri de chestionare se C

Ce tipuri de conexiuni exista C

Ce tipuri de interviu se aplica C

Cercetarea stiintifica aplicativa B

Cercetarea stiintifica juridical- C

Cerceterea stiintifica A

Cerinte ale ipotezei: C

Clasificarea normelor juridice C

Comunicarea stiintifica este: B

Cum poate fi definit testul? A

Cum se poate anticipa C

Cum se pot evidentia sursele A

Cunoasterea comuna este; A

Cunoasterea stiintifica este: B

Cuvantul grecesc “logos” B

Cuvantul grecesc “methodos” A

Cuvantul latin ibidem inlocuie: B

Cuvantul latin idem inlocuie A

Daca sunt mai mult ….autori A

Daca sunt mai mult autori, in B

De ce este importanta relatia C

Din punct de vedere al finalitatii, B

Din punct de vedere al modului C

Din stiintele juridico-istorice fac A

Disertatia se defineste ca: B

Documentarea bibliografica A

Documentarea directa-specific: B

Documentarea prin consultarea A

Documentele microformate: B

Documentele primare-continut: A

Documentele secundare contin: B

Documentele tertiare-exemple: B

Dreptul penal este: A

Este o activitate creatoare si C

Etapele cercetarii stiintifice pot fi: C

Etapele documentarii: C

Explicarea fenomenului juridic- C

Fisa bibliografica contine: C

Fisa de idei retine: A

Fisele bibliografice se intocmesc: B

In alegerea temei trebuie respect C

In ce domeniu se aplica mai mult C

In ce scop se aplica interviul A

Indexul de nume reprezinta: B

Indexul de termeni reprezinta: A

Institutul de Cercetari Juridice- B

Ipoteza cercetarii este infirmata B

Ipoteza cercetarii este verificata A

Ipoteza poate fi definita: A

ISBN inseamna: A

La ce se refera intrebarile B

Lista bibliografica (de la sfarsitul B

Lucrarea de disertatie este: A

Metoda experimentala si metodele B

Metoda logica- aplicatii in domeni C

Metoda logica- caracteristici: C

Metoda statistica – importanta: C

Metodele prospective- specific A

Metodologia cercetarii stiintifice C

Metodologia cercetarii-definitie: A

Modalitati de verificare a ipotezei C

Monografia este: A

Nota de subsol precizeaza: A

Notele bibliografice se trimit: C

Numarul paginii (coloncifru) se A

O activitate sistematica si creatoa A

O ipoteza isi dovedeste valoarea C

Paragraful inseamna: B

Pentru a evita plagiatul ( furt A

Pentru investigarea fenomenelor C

Planul preliminar de structurare a B

Precizarea (V. supra p. 9) A

Prepozitia latina apud (“dupa”) A

Proiectul temei, elaborat numai C

Referatul documentar de B

Referatul documentar se A

Schita proiectului de cercetare C

Simularea – caracteristici C

Sistemul managementului in C

Specificul cercetarii stiintifice: C

Stiinta –componente C

Stiinta reda realitatea: A

Structura stiintei cuprinde: C

Structura stiintei cuprinde: C

Studiul de caz- specific B

Studiul stiintific este: A

Surse documentare bibliograp C

Sursele de analiza in cadrul C

Tipul- caracterizare: B

Tratatul este: B

Un ansamblu de principii, de B