Subiecte Drept Român

1.Impartirea bunurilor in patrimonio in subdiviziuni dupa criteriul manciparii, corporalitatii, muvabilitatii, consumptibilitatii, fungibilitatii, accesorialitatii.

1Criteriul importantei formale a bunului: b mancipi(puteau fi instrainate greu, prin anumite moduri de transmitere a prop si sunt cele mai imp pt fam romane: animale mari, pamanturile, servitutiile) si b nec mancipi.

2Criteriul corporalitatii:

3Criteriul muvabilitatii b: res mobiles(b care se pot misca fara ajutorul altuia:sclavul,animalul) si res imobiles(b care nu pot fi mutate fara a li se modifica subsanta: terenuri-res soli, constructiile-res domus, acareturile din dota-praedia dotalis

4Criteriul consumptibilitatii: b consumptibile(b care nu se consuma:bani, alimente) si b neconsumptibile

5Crit fungibilitatii: res fungibiles(b care pot fi inlocuite) si res nefungibiles(b care nu pot fi inlocuite)

6Crit naturii b asociat: b de specie(AD SPECIES) si b de gen(IN GENUS)-nu pier niciodata.

2.Principalele forme ale proprietatii private in dr roman.

Formele prop: prop quiritara- dominium ex iure quiritium (prop accesibila doar romanilor si e reglem de dr roman), prop provincial, prop peregrine, prop pretoriana.

Prop quiritara-dr de prop propriu-zis ce le oferea titularului cele 3 atribute ale dr de prop: ius fruiendi-dr de a culege fructele, ius utendi-dr de uz, ius abutendi-dr de a dispune si care constituie atributele dr de prop:exclusive, perpetuu si absolut. Titularii erau cetatenii romani, dar mai tarziu li s-a dat acest dr si peregrinilor. Sanct formei de prop e actiunea in revendicare-actio in rei vindication. Modurile de instrainare erau acele moduri acceptate de lg romana:mancipi (mancipatiune) uzucapio si in recesio (instrainarea in fata magistratului).

Prop provincial-compusa din teritoriile aflate in afara It; nici apararea ei nu se poate face prin actiune in revendicare, pt apararea acesteia se foloseau interdictele posesorii si action utiles(act utile).

Prop peregrine e recunoscuta de dr praetorian(dr ce reglem rap jur intre peregrine), iar titularii erau doar peregrinii, iar forma de aparare e action furtive(act de furt).

Prop pretoriana a aparut ca urmare a unor necesitati: un sclav nu putea fi instrainat decat prin mancipatiune, functioneaza principiul bunei-credinte si p echitatii si fictiunea uzucapiunii instantanee. Aceasta prop a fost creata de pretor pt apararea sit de fapt in cadru careia o pers dobandea un bun mancipi prin mijl neformaliste. Actiunii: exceptio rei vendite et tradite si action publiciane(se baza pe fictiunea uzucapiunii instantanee).

Justinian concepe un sg mod de proprietate(proprietas). Alaturi de formele de prop privata este si prop publica(a statului) asupra sclavilor si terenurilor.

3.Ocupatiunea, ca mod de dobanidre a propr.

Ocupatiunea e modul de dobandire a unui res nullus(un b care anterior nu a apartinut nimanui):animale salbatice, fauna maritime, vanatul, comoara. Vanatul pe terenul altei pers- nu ridica probleme cand terenul era destinat vanatorii, dar cand terenul apartine unei pers si nu era destinat vanatorii, se putea introduce act de furt. Comoara ii apartine celui care o gaseste, daca intruneste unrmat condt: sa nu se cunoasca proprietarul initial, sa aiba valoare insemnata, sa fie ascunsa in locuri greu accesibile. Proculienii sustineau ca tezaurul apartine titularului fondului care a fost descoperit potrivit princip:accesoriul urmeaza principalul. Sabinienii spuneau ca tezaurul apartinea celui care l-a gasit in virtutea ocupatiunii. Adrianus a gasit o sol unica care se bazeaza pe principiul bunei credinte a gasitorului. Daca gasitorul e de r-c, at comoara apartine prop terenului, daca gasitorul e de b-c, at comoara se imparte intre cel care a gasit-o si prop terenului.

4.Accesiunea, ca mod de dobandire a propr.

Accesiunea e modul de dobandire a prop constand in absorbirea unui b secundar intr-un b principal. Situatii: 1)satio et plantatio(insamantarile si plantatiile): pamantul apartine unei pers, iar plantele altei pers; 2) insula flumina nata(o insula nascuta in mijl unui rau) titularii fondurilor riverane in mod proportional cu supraf detinuta; 3) inaedificatio(ridicarea unei constr pe teren strain sau cu material straine)-cel care a ridicat constr cu buna stiinta pe terenul altuia pierde datorita relei-credinte prop asupra mat de constr; - daca a fost de b-c si nu a stiut ca terenul aaprtine latei pers, isi pastreaza dr de prop asupra mat de constr, insa le poate revendica doar daca prop terenului darama constr;-daca o pers ridica pe propriul teren o constr cu mar altei pers, prop mat are la dispozitie 2 act:action de tigno juncto(pretinde plata dublei valori a mat) si action ad exhibendum(pretinde daramarea edificiului si recuperarea mat);4) accesiunea b mobile: res unitae-b care suferisera un proces de ansamplare definitive, sudura(ferruminatio), scriitura(scriptura),picture si tesatura(textura) si res connexae, b care sunt unite dar care-si pastreaza o relative individualitate(balamaua de la usa-b pot fi despartite);5)commixtio et confusio(amestecul si combinatia)

5,Specificatiunea ca mod de dobandire a propr.

Specificatio consta in realizarea, de catre un mester specificator,unui bun cu materialele altei pers, fara a avea acordul prealabil al propr materialelor. Sabinienii au sustinut ca bunul rezultat apartine prop materialelor, iar proculienii ca bunul apartine specificatorului. Solutia lui Justinian: daca cele 2 bunuri pot fi detasate, recuperandu-se bunul initial, prop e apartinatorul materialelor cu obligatia platii manoperei in favoarea specificatorului, daca bunul nu poate fi adus in stare initiala, prop e specificatorul, insa el tb sa-l despagubeasca pe propr materiei prime cu contravaloarea acesteia, cu exceptia specificatorului de b-c, care nu a cunoscut provenienta materiei prime. Codul civil napoleonian: este mai valoros ceea ce este mai util propr materiei prime.

6.Culegerea fructelor ca mod de dobandire a propr.

Fructi perceptio- fructele apartin titularului fondului principal, a bunului frugifer, in baza accesiunii. Exceptii: emfiteotul este titularul unui dr real in baza caruia poate folosi si culege fructele pe o perioada f lunga si devenea prop asupra fructelor doar prin efectul separarii lor de b frugifer, fermierul locatar dobandeste fructele in mod subsecvent. Locatorul s-a obligat pe cale conventionala sa-i procure locatarului folosinta si dr de a percepe fructele bunului inchiriat. Daca locatorul denunta, unilateral, contr de locatiune, locatarul pierde automat dr asupra fr culese. Posesorul de b-c poate culege fr pana inceteza b-c, prin separarea lor. Uzufructuarul nu dobandea fr bunului proprietarului decat in urma perceperii lor.

7.Mancipatiunea

Mancipatio e modul de dobandire a prop quiritare aupra unui b mancipi. Cetatenii romani pot apela la aceasta metoda. Ritualul mancipatiunii e un ritual solemn si e necesara prezenta unui vanzator si a unui cumparator si 5 martori, toti barbati romani si un purtator de balanta, iar cel care dobandeste bunul se comporta ca un prop. Nerespectarea acestui ritual anula tot. Mancipatiunea ofera, prin lg mancipi, acte la operatiunea de instrainare, oferea posibilitatea apararii impotriva act prin introducerea unei actio autoritas si ofereau garantii impotriva viciilor prin intermediul actio de modo agri.

8.Traditiunea

Traditiunea consta in remiterea posesiunii reale asupra unui bun de catre instrainator(tradens) in favoarea unui dobanditor(accipiens), fara satisfacerea unor exigente formaliste, ci doar ca urmare a acordului de realizare a transferului. Dobandirea prop quiritare avea loc doar asupra b nec mancipi(act in revendicare), transferul prop pretoriene se realiza cu privire la b mancipi(act publicana) si circulatia prop peregrine si provinciale era permisa pt b neromane(act utile). Formele traditiunii: traditio langa manu(permitea transferului unui b aflat la mare distanta), traditio bravi manu(transf prop era perfect prin schimbarea titlului), constitutul posesor(remiterea efectiva) si rezerva uzufructului.