Fițuici Comerț semestrul 2

Tipuri de politica comerciala:

Politica de liber schimb (liberalii)

Protectionism moderat si compatibil conduitei comerciale multelaterale

Protectionism derogatoriu

Protectionism agresiv (nationalistii)

Politica comerciala discriminatorie

Politici comerciale punitive

Politica comerciala strategica

Politici comerciale autarhice.

Liberul schimb:

Pune accentul pe câstigurile obtinute ca urmare a specializarii internationale

Reprezinta mai degraba un deziderat decât o stare de fapt

A fost promovat de tarile ce au cunoscut primele, procesul de industrializare, fiind în avantajul lor comertul liber în conditiile în care dispuneau de o puternica forta concurentiala

Este o politica comerciala interesanta numai daca:

Exista o reciprocitate a pietelor

Este sustinut de o specializare determinata de conditii obiective de productie

Nu are mare importanta independenta economica si dependenta tehnologica.

Protectionism moderat si compatibil conduitei comerciale multilaterale:

Urmareste restrictionarea accesului produselor straine pe piata interna la un nivel rezonabil

Foloseste masuri tarifare si netarifare la niveluri ce nu induc distorsiuni majore în cadrul economiei

Uzeaza de intrumente compatibile conduitei multilaterale

Politica comerciala strategica

Urmareste captarea rentelor create de o situatie comerciala oligopolista (statul practica politici ce ofera avantaje de scara si de gama)

Trebuie sa asigure firmelor nationale o cota semnificativa din marja de profit creat pe piata internationala ca urmare a unor avantaje create prin subventionare si/sau protectie comerciala

Conditiile de reusita a unei astfel de politici le reprezinta

Posibilitatea de a identifica sectoarele si industriile de interes

Capacitatea de promovare a acestora.

Politici Autarhice:

Reprezinta o stare de izolare economica, o politica de orientare spre interior, prin ignorarea voita a avantajelor ce decurg din relatiile economice interntionale.

Se manifesta prin tendinta de a dezvolta cu orice pret anumite ramuri economice si prin folosirea unor masuri drastice de stopare a importurilor

Obiectivele politicii comerciale

Pe termen lung

Dezvoltarea echilibrata a economiei nationale în conditiile unui anumit nivel de expunere fata de concurenta externa

Pe termen mediu si scurt

Redefinirea structurii exporturilor si importurilor

Îmbunatatirea orientarii geografice a fluxurilor comerciale

Redefinirea echilibrelor din balanta comerciala si balanta de plati

Îmbunatatirea raportului de schimb

Armonizarea structurilor economice productive.

Functii:

Promovarea relatiilor comerciale (economice) externe – (stimularea exporturilor)

Protejarea economiei nationale de concurenta externa – (reglementarea si controlul importurilor)

Realizarea unui echilibru dinamic în balantele comerciala si de plati – (concomitent cu sporirea rezervei valutare a statului).

Trasaturi ale protectei economiei prin intermediul masurilor de P.C.:

Reprezinta doar una dintre alternative

Foloseste intrumente specifice (tarifare, netarifare, paratarifare)

Trebuie sa fie în strânsa corelatie ci viabilitatea ramurii, sectorului sau companiilor

Trebuie sa fie limitata în timp si resurse

Genereaza costuri si efecte negative pentru toti cei implicati (exp., imp., cons., guv.)

Trebuie sa tina cont de parteneriatul international.

Argumente care sustin oportunitatea folosirii instrumentelor de politica comerciala:

Argumente micro si mezoeconomice

Argumentul apararii suveranitatii nationale

Argumentul industriilor incipiente (infant industries)

Argumentul mentinerii locurilor de munca

Argumente ce deriva din teoria comertului strategic

Argumente macroec.

Programele nationale de dezvoltare economica

Politicile industriale

Presiunea grupurilor de interese (public choice analysis)