Subiecte și răspunsuri proces bugetar public

Definiți următoarele noțiuni: impozit, taxă, contribuție.

taxă – suma plătită de o persoană fizică sau juridică, de regulă, pentru serviciile prestate acesteia de către un operator economic, o instituţie publică ori un serviciu public

impozit – prelevarea obligatorie, fără contraprestaţie imediată, directă şi nerambursabilă, pentru satisfacerea necesităţilor de interes general

contribuţie – prelevarea obligatorie a unei părţi din veniturile persoanelor fizice şi juridice, cu sau fără posibilitatea obţinerii unei contraprestaţii

Definiți următoarele noțiuni: sistem bugetar, consolidare bugetară, buget general consolidat.

Sistem Bugetar – Ansamblul (totalitatea) relatiilor economice sub forma baneasca, rezultat al repartitiei venitului national, relatii ce apar cu prilejul constituirii si repartizarii de fonduri centralizate la si de la dispozitia statului, precum si a unitatilor administrativ-teritoriale, in scopul satisfacerii de interese generale ale societatii ori colectivitatilor publice.

Bugetul general consolidat = ansamblul bugetelor, componente ale sistemului bugetar, agregate si consolidate pentru a forma un intreg.

ansamblul bugetelor componente ale sistemului bugetar agregate şi consolidate pentru a forma un întreg: bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale, bugetul Trezoreriei Statului, bugetele instituţiilor publice autonome, bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, din bugetul asigurărilor sociale de stat şi din bugetele fondurilor speciale, după caz, bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi ale căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice, bugetul fondurilor externe nerambursabile, precum şi al altor entităţi finanţate în proporţie de peste 50% din fonduri publice stabilite potrivit normelor europene

Consolidare – operaţiunea de eliminare a transferurilor de sume dintre două bugete componente ale bugetului general consolidat, în vederea evitării dublei evidenţieri a acestora

3. Continutul si structura bugetului de stat

Bugetul de stat exprima relatii economice banesti ce apar in procesul repartitiei venitului national cu prilejul constituirii si repartizarii unui fond centralizat cu adresare generala la si de la dispozitia statului, in scopul satisfacerii unor interese de ordin national.

Ca balanta financiara, bugetul de stat cuprinde o diversitate pronuntata de venituri si de cheltuieli la care sunt implicate toate categoriile de contribuabili si respectiv de consumatori de fonduri bugetare, precum ordonatorii de credite bugetare, din diverse domenii de activitate.

Structural, la venituri, bugetul de stat cuprinde o diversitate prinuntata de surse de formare si categorii de indicatori. Platitorii acestora sunt persoane juridice (ag economici si institutii publice) si persoane fizice(indeosebi salariati). Veniturile reprezentative, ca pondere sunt :impozitul pe salarii, impozitul pe profit, taxa asupra valorii adaugate, taxele vamale si accizele, care detin intre 80% si 90% din total, raportare la mai multe perioade de gestiune bugetara. La cheltuieli se remarca aceeasi diversitate de indicatori prin regasirea lor in ramuri si domenii de activitate din cele mai diverse (invatamant, sanatate, cultura, justitie, aparare, cercetare stiintifica, economie, ordine publica etc). Cu caracter exclusiv, numai in bugetul de stat apar la cheltuieli :apararea si siguranta nationala, justitia, datoria publica, cercetare stiintifica.

4. CONTINUTUL SI STRUCTURA BUGETELOR LOCALE

Bugetele locale reflecta relatii economice banesti care apar in procesul repartitiei venitului national cu prilejul constituirii si repartizarii de fonduri centralizate cu adresare generala la si de la dispozitia unitatilor administrativ-teritoriale, in scopul satisfacerii unor interese ale colectivitatilor publice locale.

Bugetele locale cuprind atat venituri, cat si cheltuieli. Ambele categorii de indicatori se gasesc intr-o structura diversa. Veniturile din bugetele locale se afla intr-o situatie particulara, prin comparatie cu celelalte componente ale sistemului. Astfel, o prima parte a acestora o constituie veniturile proprii reprezentate de impozite si taxe locale (impozit pe cladiri, impozit pe terenuri, taxa asupra mijloacelor de transport etc) care detin in medie, pe total, bugetele locale intre 30-40% din totalul de venituri ale acestora prin raportare la mai multe perioade de gestiune bugetara. Diferenta pentru completare, pana la concurenta marimii cheltuielilor o reprezinta veniturile de echilibrare ce provin din bugetul de stat realizate in teritoriu.

Competentele mai mari, in materie de cheltuieli la bugetele locale, sunt determinate si de nevoia de implicare a autoritatilor la acest nivel pentru a actiona in interesul localitatilor si cetatenilor pe domeniile mentionate, in sensul dezvoltarii si sustinerii bazei tehnico-materiale a institutiilor implicate in educatie, cultura, asistenta. Structural, cheltuielile din bugetele locale se refera la actiuni social-culturale, de gospodarire comunala, administratie publica, ordine publica.

5. Continutul si structura bugetului asigurarilor sociale de stat

Bug. Asigurarilor sociale de stat exprima relatii economice banesti ce apar in procesul repartitiei venitului national cu prilejul constituirii si repartizarii unui fond specific centralizat la si de la dispozitia statului, in scopul satisfacerii unor interese generale ale populatiei aflata intr-o anumita structura socio-demografica.

Specificitatea fondului la dispozitia statului este data, pe langa modul de constituire centralizata si de repartizare descentralizata pe destinatii, potrivit cu anumite situatii in care se gasesc anumite categorii ale populatiei (depasirea unei limite de varsta, afectiuni ale sanatatii, stari de handicap, somaj, venituri reduse, absenta locuintelor etc)

Bug asigurarilor sociale de stat inregistreaza la venituri o structura relativ simpla, cu surse reduse, unde reprezentativi ca indicatori sunt: contributia pentru asigurarile sociale de stat si contributia pentru constituirea fondului de ajutor de somaj, platite de angajatori si de angajati. La cheltuieli, indicatorii apar intr-o structura mai diversificata si totusi limitata la semnificatia acestui buget. Aici, reprezentative ca pondere sunt cheltuielile privind pensiile (pentru limita de varsta, pentru boala, pentru urmasi), urmate de cele privind protectia sociala, cu accent pe starea de somaj.

6 Continutul si structura bug asig sociale de sanatate

Bug asigurarilor sociale de sanatate exprima relatii economice sub forma baneasca rezultate din repartitia VN, cu prilejul constituirii centralizate si repartizarii descentralizate a unui fond specific, la si de la dispozitia unei institutii specializate a statului in scopul satisfacerii unor necesitati de sanatate manifestate la populatie.

Bugetul asig sociale de sanatate se constituie si ca balanta financiar-operativa, reflectand atat veniturile, cat si cheltuielile. La venituri, reprezentative sunt cele doua contributii specifice (cu aceeasi denumire), platite de angajati, respectiv de angajatori. La cheltuieli, situatia este mai complexa prin prisma concretizarii si definirii lor, chiar daca prin raportare la indicatori, acestia pot fi usor individualizati tinand de ceea ce se intampla in institutiile sanitare ca activitati si actiuni. Inscrierea cheltuielilor, atat in bugetul specific, cat si in bugetele de venituri si cheltuieli ale institutiilor sanitare, se face pe baza unor contracte cadru de prestari de servicii medicale incheiate intre institutia specializata in gestiunea asigurarilor de sanatate (Casa Nationala a Asigurarilor de Sanatate) si institutiile existente in sistemul sanatatii (care beneficiaza de fonduri banesti, potrivit cu anumite destinatii, si din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Sanatatii)

7. Descrieți principiul echilibrului și cel al solidarităţii ce stau la baza bugetelor locale

Principiul echilibrului- Cheltuielile unui buget se acoperă integral din veniturile bugetului respectiv, inclusiv excedentul anilor precedenţi

Principiul solidarităţii

(1) Prin politicile bugetare locale se poate realiza ajutorarea unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi a persoanelor fizice aflate în situaţie de extremă dificultate, prin alocarea de sume din fondul de rezervă bugetară constituit în bugetul local.

(2) Din fondul de rezervă bugetară constituit în bugetul local consiliile locale, judeţene sau Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, pot aproba acordarea de ajutoare către unităţile administrativ-teritoriale aflate în situaţii de extremă dificultate, la cererea publică a primarilor acestor unităţi administrativ-teritoriale sau din proprie iniţiativă

8 Descrieți principiul autonomiei locale financiare, principiul proporţionalităţii și principiul consultării întâlnite în procesul bugetar la nivel local.