Teste grilă economia serviciilor

1. Între caracteristicile serviciilor se numără: nematerialitatea (1), netangibilitatea (2), neperisabilitatea (3), nestocabilitatea (4).

a. 1,2,3; b. 1,3,4; c. 2,3,4; d. 1,2,4;

2. Care din următoarele afirmaţii este adevărată?

a. serviciile sunt neproductive; c. există şi servicii materiale;

b. serviciile sunt omogene; d. serviciile sunt tangibile.

3. Evaluarea serviciilor este mai dificilă şi adesea subiectivă datorită caracteristicii lor de:

a. nestocabilitate; b. absenţă a proprietăţii; c. nematerialitate; d. nici una dintre acestea.

4. Care din cei trei economişti este considerat întemeietorul clasificării sectoriale a ramurilor economiei:

a. Colin Clark; b. Allen Fisher; c. Jean Fourastié.

5. Sectorul secundar al economiei cuprinde:

a. cercetarea ştiinţifică; b. industria extractivă; c. industria prelucrătoare şi construcţiile.

6. Dezvoltarea şi multiplicarea serviciilor a condus la:

a. dispariţia unor categorii de servicii; b. apariţia sectorului cuaternar;

c. dispariţia unui sector economic

7. Cercetarea ştiinţifică, învăţământul, sănătatea, cultura, activităţile legate de timpul liber sunt cuprinse în sectorul economic:

a. primar; b. secundar; c. terţiar; d. cuaternar;

8. Care din următoarele mutaţii în economia românească după 1990, reprezintă “semne” ale modernizării economiei: creşterea ponderii sectorului terţiar în populaţia ocupată (P.O.) (1); creşterea ponderii sectorului primar în P.O. (2); scăderea ponderii sectorului secundar în P.O. (3); PIB (4).

a. 1,2,3; b. 2,3,4 ; c. 1,2,4; d. 1,3,4.

9. În ţările cu un nivel mediu şi scăzut de dezvoltare, ponderea serviciilor este:

a. 35 – 40%; b. 25- 35%; c. 30 -35%; d. 40 – 45%.

10. Scindarea terţiarului apare din următoarele cauze:

a. dezvoltarea şi multiplicarea serviciilor; b. tangibilizarea serviciilor; c. separabilitatea serviciilor;

11. Împărţirea economiei în sectoare în funcţie de nivelul progresului tehnic şi receptivitatea faţă de acesta aparţine lui:

a. J. Naisbitt; b. J. Fourastié; c. D. Bell; d. J. Nusbaumer.

12. Ansamblul serviciilor şi sectorul terţiar se află în următoarea relaţie:

a. primul îl include pe al doilea; b. al doilea îl include pe primul; c. sunt egale; d. nu au legătură.

13. Care este criteriul de clasificare în cele trei sectoare (primar, secundar, terţiar):

a. receptivitatea faţă de progresul tehnic; c. intangibilitatea;

b. complexitatea proceselor de producţie; d. eterogenitatea.

14. În care din ţările dezvoltate ale lumii, ponderea populaţiei în servicii este de peste 73%:

a. SUA, Canada, Germania; b. Canada, Franţa, Olanda;

c. SUA, Italia, Olanda; d. SUA, Canada, Olanda.

15. Indicatorii prin intermediul cărora se poate asigura o evaluare obiectivă a calităţii vieţii sunt în număr de:

a. 3; b. 25; c. 45; d. 250.

16. În ţările cu un nivel de dezvoltare mai ridicat, sectorul serviciilor deţine o parte însemnată din totalul forţei de muncă:

a. 2/3; b. 1/10; c. 1/2; d. 1/4.

17. Ce se înţelege prin “terţiarizare”?

a. deplasarea continuă a forţei de muncă spre ramurile din sfera serviciilor;

b. deplasarea forţei de muncă spre sectorul agricol;

c. deplasarea forţei de muncă spre sectorul industriei.

18. În ţările cu un nivel mediu şi scăzut de dezvoltare (Portugalia, Grecia, Turcia), ponderea serviciilor este de:

a. 35-40%; b. 25 – 35%; c. 30 – 35%; d. 40 -45%.

19. În câte grupe importante au fost structuraţi indicatorii calităţii vieţii din ţara noastră:

a. 3 grupe; b. 5 grupe; c. 6 grupe; d. 8 grupe.

20. În funcţie de participarea la crearea producţiei materiale, serviciile sunt grupate în:

a. materiale şi nemateriale; b. productive şi neproductive;

c. pure şi asociate bunurilor tangibile; d. toate acestea.