Sisteme numerice de comandă și reglare a acționărilor electrice

(1)CLASIFICARE SISTEMELOR DE ACTIONARE ELECTRICA.

a. Dupa nr de masini el si masini de lucru distingem:

- sist de act el individuale la care o singura masina el actioneaza o singura masina de lucru

- sist de act el cu mai multe motoare la care fiecare mecanism a masinii de lucru de motorul sau e i sa poata realiza o automatizare complexa

b. Dupa importanta sist de act in proc tehn distingem

- act el principale

- act el auxiliare

c. Dupa posibilitatea modificarii vitezii deosebim

- sist de act nereglabile

- sist de act reglabile

In cazul sist nereglabile viteza de rotire a masinii de lucru e ct iar in cazul act reglabile masina de lucru dealizeaza o mare varietate de viteze in fct de cerintele procesului tehnologic

d. Dupa tipul convertorului de energie utilizat pt madificarea tensiunii de alimentare a masinii electrice deosebim

- sist cu conductoare relative de tipul generator-motor

- sist ce contin convertoare statice de energie de tipul imitator.-motor

e. Dupa modul in care se face comanda automata deosebim:

- sisteme cu o comanda directa

- sisteme cu o comanda secventiala

- sisteme cu o comanda dupa program

Prin comanda directa a unei act el se intelege acea comanda la care marimile de iesire sunt independente numai de marimile de intrare ale sistemului. In cazul comenzii automate secventiale marimile de iesire sunt dependente atat de marimile de intrare cat si de valorile anterioare ale unor marimi din sistem. In cazul comwenzii dupa program succesiunea operatiilor este data de catre un dispozitiv de programare.

(2)INDICATORI DE PERFORMANTA AI SISTEMELO DE ACTIONARE ELECTRICA.

a. caract mecanice; b. gama de reglare (gama de viteze de lucru);

c. precizia mentinerii vitezei.

a. Caract mecanice ale masinilor el de act si a masinii de lucru: Ele sunt definite ca fiind dependenta dintre viteza unghiulara  si momentul cuplului dezvoltat M in conditia in care ceilalti parametri sunt constanti

b. Gama de viteze de lucru: Unele sist de act el lucreaza la o singura viteza. EX(act compresoarelor, actionarea unor ventilatoare si suflante)

Alte sist de act fct la mai multe val deiscrete ale vitezei.(poduri rulante, strunguri normale). Sunt situatii in care val vitezei sist de act variaza continuu si in limite largi(sist de act a instalatiilor de foraj, laminoare de benzi sau de sarma, strunguri carusel, tractiune electrica). Gama de reglare se defineste ca fiind raportul dintre viteza unghiulara minima si viteza unghiulara maxima

c. Precizia in mentinerea vitezei

0 - viteza de lucru in regim stationar ce se doreste a fi mentinut ct.

 - viteza realizata la un moment dat

EX: 5% - se util pt act ventilatoarelor si suflantelor

1% - sau chiar mai mult la unele mec de avans la unele masini unelte

0.5% - pt act laminoarelor de benzi si sarme

(3)CARACTERISTICILE MECANICE ALE MASINILOR DE ACTIONARE.

A. Motoare cu caract mecanica rigida.

La aceste masinii viteza unghiulara este ct independent de momentul dezvoltat atat timp cat acesta variaza in anumite limite. Din aceasta cat fac parte masinile sincrone

B. Motoare care au caract mecanica dura/derivatie/tare

La aceste motoare viteza scade putin o data cu cresterea cuplului el-mag. Din aceasta cat fac parte mas de c.c. cu excitatie separata, derivatie, si mas asincrone.

C. Motoare cu caract mecanice elastice (caract moi)

La care viteza unghiulara variaza mult cu momentul cuplului el-mag. Din aceasta cat fac parte motoarele de c.c cu excitatie serie.

Exista si motoare el la care caract mecanice nu pot fi plasate in nici una din caract mecanice precizate mai sus. Aceasta insa nu reduce cu nimic importanta clasificarii facute.

In planul (M) caract mecanice se pot gasii in toate cele 4 cadrane astfel:

In cadranul I momentul el-mag si viteza unghiulara au acelasi sens si mas el fct in regim de motor primind energ el pe la borne si transmitand energ mecanica pe la ax. Sunt situatii in care cuplul rezistent devine mai mare decat cuplul el-mag si pct-ul de fct poate ajunge la o viteza mai mare decat viteza de mers in gol si masina lucreaza in cadranul II. Masina lucreaza in regim de generator electric primind energ mecanica pe la ax si transmitand-o retelei sub forma de energ el. In aceasta situatie cuplul el-mag dezvoltat de mas este de sens contrar vitezei unghiulare. Sunt situatii in care cuplul static rezistent este de tip potential si mas electrica lucreaza in cadranul IV al planului (M) in regim de frana propriu-zisa. In aceasta situatie mas primeste energ mecanica pe la arbore si energ el pe la borne si trans aceste energ in caldura. In cadranul III cuplul el-mag si viteza unghiulara au acelasi sens si masina lucreaza in reg de motor, rotindu-se in sens invers.