Botanica Sem1 Anul1

Notiță
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Farmacie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 48 în total
Cuvinte : 21253
Mărime: 81.10KB (arhivat)
Cost: 2 puncte

Extras din document

Botanica e stiinta biologica care studiaza plantele, avand drept scop cunoasterea tuturor insusirilor si manifestarilor de viata ale acestora.

Pentru ca in sec. 18 s-au dezvoltat industriile, nevoia de a cunoaste plantele a devenit acuta.

Cunostintele s-au diversificat ceea ce a permis scindarea botanicii in mai multe discipline:

" Morfologia plantelor

" Sistematica plantelor

" Fiziologia plantelor

" Geobotanica

" Ecologia

" Etc.

Morfologia plantelor e ramura botanicii care studiaza forma exterioara si structura interna a plantelor. Studiaza si variatiile care apar la plante sub influenta factorilor din mediul inconjurator si legile care guverneaza aceste variatii.

In cadrul morfologiei distingem:

" Organografia(morfologia externa)

" Anatomia plantei(morfologia interna), care studiaza celula, tesuturile vegetale, structura interna a organelor vegetale si de reproducere.

Sistematica(taxonomia) e ramura biologiei care clasifica si stabileste ordinea naturala de inrudire si evolutie a plantelor.

Fiziologia studiaza procesele vitale ale plantelor(ex: nutritia).

Geobotanica studiaza raspandirea plantelor pe glob si descopera legile care guverneaza aceasta raspandire.

Ecologia plantelor studiaza mediul in care traiesc plantele.

Botanica farmaceutica e o disciplina aplicata care are ca obiect principal de studiu plantele medicinale din punct de vedere morfologic, anatomic si taxonomic.

Istoricul morfologiei vegetale

Primele cunostinte referitoare la plante dateaza de acum 3000 de ani si apartin celebrului Yen-Ti care a trait in China, fiind primul om care a invatat populatia Asiei sa recunoasca plantele utile si sa le cultive.

Civilizatia hindusa in schimb a conferit plantelor semnificatii religioase sfinte asa cum reiese din celebrele carti ale indienilor numite Vedele care dateaza din mileniul II i.Hr.

La greci studiul plantelor a capatat un caracter stiintific, ei considerand plantele fiinte vii ca si animalele.

In perioada cuprinsa intre sec. 6-4 i.Hr., considerata prima epoca infloritoare culturala si stiintifica a Greciei antice s-au remarcat savantii Aristotel care a fost considerat geniul antichitatii si Teofast, discipol al lui Aristotel, care a fost considerat cel mai de seama botanist al antichitatii. In operele sale Cauzele plantelor si Cercetarea plantelor clasifica pentru prima data plantele in arbori, arbusti, semiarbusti si ierburi.

La romani, Dioscoride, medic grec care a insotit legiunile romane in expeditii s-a preocupat de proprietatile curative ale plantelor. El a clasificat plantele in 4 grupe mari:

" Medicinale

" Aromatice

" Veninoase

" Alimentare

In opera sa De materia medica descrie 700 de specii de plante.

Plinius cel Batran a fost un mare enciclopedist. Opera sa Istoria naturalis cuprinde 37 de carti dintre care 16 sunt consacrate studiului plantelor, descriind peste 1000 de specii de plante

Cunostinte despre morfologia plantelor apar o data cu aparitia oranduirii sclavagiste, dar datorita tehnicii rudimentare existente in acea perioada s-au adunat materiale din domeniul morfologiei plantelor, acesta devenind o stiinta de sine statoare.

Din sec. 18 dezvoltarea morfologiei ia un mare avant la fel ca si celelalte ramuri ale botanicii. In istoricul dezvoltarii morfologiei plantelor, incepand cu sec. 18 si pana azi se disting 4 etape:

1. perioada lineéana, caracteristica sec. 18 dominata ca personalitate de botanistul suedez Karl Lineé care are ca scop descrierea de noi plante sau forme mai noi ale organelor de plante.

2. peroada goetheana sau a morfologiei comparate. Goethe in lucrarile sale emite ipoteza metamorfozei unitare a tuturor organelor vegetale.

3. prioada morfologiei evolutioniste si experimentale. Apar structuri si forme noi ceea ce denota ca plantele se gasesc intr-un proces continuu de evolutie.

4. perioada morfologiei sec. 20 , cand datorita folosirii metodei comparativ-filogenetice si datorita dezvoltarii tehnicii si mijloacelor de cercetare apar o serie de ramuri noi ale stiintei: genetica, biologia moleculara, biochimia, biofizica.

In Romania prima lucrare de morfologie apare in 1880 si apartine lui Anastasie Fatu-Elemente de botanica ce cuprinde notiuni de citologie, histologie, organografie si fiziologie vegetala.

Profesorul Busuleag a publicat studii despre fructe.

Ioan Grintescu a publicat Curs de botanica in 5 fascicule si Curs de botanica farmaceutica

Studiul anatomiei vegetale e legat de descoperirea si perfectionarea microscopului fotonic si electronic. In sec. 16 incepe confectionarea lentilelor de sticla, la sfarsitul sec. mai multi fizicieni construiesc primul microscop. Un loc aparte il au olandezul Lunwenhoek care construieste un microscop cu putere de marire de 200X, lui ii datoram faimoasa scrisoare adresata in 1676 Societatii Regale din Londra in care descrie pentru prima data lucrurile vazute la microscop numinte de el animalute.

In 1655 apare lucrarea fizicianului Robert Hook in care se arata aplicatiile microscopului construit de el si in care sunt prezentate si o serie de desene dintre care 2 reprezinta fragmente de sectiuni prin pluta unde se observa pentru prima data structura celulara a unui tesut vegetal(suber). In descriere se folosesc pentru prima data termenii de celula si perete celular.

Lucrarea italianului Marcello ???? Opera omnia constituie prima lucrare de anatomie vegetala si animala in care autorul descrie celulele pe care le denumeste sacule(lutricule).

Timp de peste 100 de ani nu se mai inregistreaza nici un progresc in domeniul anatomiei pana in sec. 19 cand tehnica microscopiei se imbunatateste la fel ca si tehnica efectuarii preparatelor microscopice.

In sec. 19 se elaboreaza: Teoria fisulara, Teoria celulara, Teoria moderna-1865 cand se descopera numeroase organite si structuri(nucleu, nucleoli, membrana celulara, substrat fundamental, cromatina, citoplasma).

O data cu introducerea microscopului electronic se poate vorbi de ultrastructura celulei vegetale. Primul microscop electronic- Germania 1834-1835

Compozitia chimica a plantelor

Elemente chimice: compozitia chimica a materiei e relevanta pentru originea pamanteana a vietii si derivarii ei din materia nevie.

Din 104 elemente chimice cunoscute in stare naturala, peste 62 se gasesc in compozitia materiei vii, gasindu-se si in materia nevie, fapt ce dovedeste o compozitie chimica asemanatoare, diferentele constand numai in proprietatile diferitelor elemente chimice.

La plante, indiferent de specie, in componenta acestora intra 13 elemente chimice a caror concentratie variaza cu tipul si functia celulelor( C, H, O, N, S, P, Cl, Si, K, Na, Ca, Mg, Fe). Macroelementele, respectiv C-50%, O-40%, H-6%, N-2% constituenti majori ai materiei vii reprezinta 98% din materia vegetala uscata. Celelalte 9 elemente precum si altele care se gasesc in cantitati infime reprezinta restul de 2% din materia vegetala uscata. In organism, elementele chimice se afla intr-o anumita proportionalitate. Excesul sau carenta unor elemente chimice perturba desfasurarea normala a proceselor biologice rezultand boli sau moartea plantei.

Preview document

Botanica Sem1 Anul1 - Pagina 1
Botanica Sem1 Anul1 - Pagina 2
Botanica Sem1 Anul1 - Pagina 3
Botanica Sem1 Anul1 - Pagina 4
Botanica Sem1 Anul1 - Pagina 5
Botanica Sem1 Anul1 - Pagina 6
Botanica Sem1 Anul1 - Pagina 7
Botanica Sem1 Anul1 - Pagina 8
Botanica Sem1 Anul1 - Pagina 9
Botanica Sem1 Anul1 - Pagina 10
Botanica Sem1 Anul1 - Pagina 11
Botanica Sem1 Anul1 - Pagina 12
Botanica Sem1 Anul1 - Pagina 13
Botanica Sem1 Anul1 - Pagina 14
Botanica Sem1 Anul1 - Pagina 15
Botanica Sem1 Anul1 - Pagina 16
Botanica Sem1 Anul1 - Pagina 17
Botanica Sem1 Anul1 - Pagina 18
Botanica Sem1 Anul1 - Pagina 19
Botanica Sem1 Anul1 - Pagina 20
Botanica Sem1 Anul1 - Pagina 21
Botanica Sem1 Anul1 - Pagina 22
Botanica Sem1 Anul1 - Pagina 23
Botanica Sem1 Anul1 - Pagina 24
Botanica Sem1 Anul1 - Pagina 25
Botanica Sem1 Anul1 - Pagina 26
Botanica Sem1 Anul1 - Pagina 27
Botanica Sem1 Anul1 - Pagina 28
Botanica Sem1 Anul1 - Pagina 29
Botanica Sem1 Anul1 - Pagina 30
Botanica Sem1 Anul1 - Pagina 31
Botanica Sem1 Anul1 - Pagina 32
Botanica Sem1 Anul1 - Pagina 33
Botanica Sem1 Anul1 - Pagina 34
Botanica Sem1 Anul1 - Pagina 35
Botanica Sem1 Anul1 - Pagina 36
Botanica Sem1 Anul1 - Pagina 37
Botanica Sem1 Anul1 - Pagina 38
Botanica Sem1 Anul1 - Pagina 39
Botanica Sem1 Anul1 - Pagina 40
Botanica Sem1 Anul1 - Pagina 41
Botanica Sem1 Anul1 - Pagina 42
Botanica Sem1 Anul1 - Pagina 43
Botanica Sem1 Anul1 - Pagina 44
Botanica Sem1 Anul1 - Pagina 45
Botanica Sem1 Anul1 - Pagina 46
Botanica Sem1 Anul1 - Pagina 47
Botanica Sem1 Anul1 - Pagina 48

Conținut arhivă zip

  • Botanica Sem1 Anul1.doc

Alții au mai descărcat și

Antidiabetice Orale

Derivaţii de sulfoniluree (antidiabetice orale) Clasificare: - Generaţia I: acetohexamidă, clorpropamidă, tolazamidă, tolbutamidă - Generaţia a...

Medicația Antianemică

CAPITOLUL I - SÂNGELE 1.1. COMPONENTE SI ROL IN ORGANISM Sangele este un tesut lichid care iriga toate organele si tesuturile. Cantitatea...

Hipertensiunea Arterială - Cauze și Tratamente

INTRODUCERE Hipertensiunea arteriala este o boala a sistemului circulator sanguin. Aceasta boala este frecvent intalnita la persoanele de varsta a...

Antiinflamatoare, Analgezice, Antipiretice

MEMORIU Analgezia reprezintă un capitol important în practica medicală, nu numai ca mijloc de realizare a unei intervenţii de mică sau mare...

Fitoterapia Constipației Acute și Cronice

Capitolul I I.1. Constipaţia acută şi cronică Constipaţia este provocată de un tranzit încetinit al bolului fecal prin colon asociat cu...

Pulberi FR X

CAP. I. PULBERI - INTRODUCERE DEFINITIE Pulberile sunt preparate farmaceutice solide constituite din particule ale uneia sau ale mai multor...

Guarana

FAM:SAPINDACEAE GENUL:PAULLINIA SPECIA:CUPANA SINONIME:PAULLINIA SORBILIS ALTE DENUMIRI: GUARANA,GUARANASTRUIK,QUARANA,CUPANA,BRAZILIAN...

Subiecte Chimie Analitica

Ce este electrodul de referinta? Ce este electrodul indicator? 2. Care sunt metodele cromatografiei plane? 3. Ce este extractia lichid-lichid?...

Ai nevoie de altceva?