Axiologie

1. Constituirea axiologiei ca disciplina filozofica – Denumirea de axiologie= disciplina cu character filozofic ce provine din filozofie si se aplica in toate domeniile umane orientate spre producerea de bunuri si valori, spre activitati de educare de cultura de selectie a personalului. Cuvantul de axiologie provine din limba greaca axios= valoare, a aprecia, apretui, a selecta , a allege; axia= valoare .Platon a vorbit despre valoare insa fara a o defini. Primul axiolog a fost Protagoras in sec 4 i.e.n.; el apartinea Scolii Sofishtilor. El a afirmat ca : “ Omul este masura tuturor lucrurilor, a celor existente ca exista, si a celor neexistente ca nu exista “. Sofismul (sofia= intelepciune, filo= dragoste) = dragoste de intelepciune. Sofismul sa dezvoltat in timp dand nastere axiologiei. Axiologia moderna a fost influentata de 2 curente ale culturii germane si anume cele doua variante ale neo-kantianismului. W. Windelband si H. Rickest au definit axiologia in sens modern si au fundamentat stiintific notiunea de valoare ( s-au conturat ideile: - valorile nu sunt lucruri, val nu pot fi incadrate in clasa obiectelor ideale si nu pot fi reduse la stari psihologice).

2. Problematica axiologiei – despre axilogie se poate vb. La sf. Sec 19 si incep sec 20. Axiologia se ocupa cu def. lumii val. Si aprecierea lor, lucru la care participa toti oamenii (apreciatori), parinte pentru copil, architect pentru proiect. Axiol. Ia nastere asa de tarziu deoarece a fost nevoie de o maturizare a societatii (nu exista conditii pentru aplicarea ei). Axiol. S-a dezvoltat pe domenii : -axiologia generala(lucreaza cu axiol. Generala) ,-axiologia particulara (lucreaza cu val. Concrete ce au generalitate ce se inscrie in domenil respectiv). Axiol. Lucreaza cu val. Concrete: educatie, justitie, morala, arta. EX.: axiol. Artei are valori artistice( ies din mana creatorilor) si valori estetice (estetica este un fel de psihologie a artei). Kant a scris 3 opere pe 3 domenii de val.: 1.critica ratiunii pure (se ocupa de domeniile shtiintei shi de domeniul filozofiei), 2. critica ratiunii practice (descrie binele, raul, onoarea, datoria si imperativul categoric al datoriei morale, foarte prezent in cultura germana), 3.critica facultatii de judecata (domeniul artelor).

3. Interpretarea psihologista a valorii apartinand subiectivismului. In conceptia despre val s-au conturat mai multe orientari, tendinte: a. orientarea subiectivista, b. autonomista,c.sociologista, d. materialista. a. Orientarea psihologista subiectivista reduce nejustificat valoarea la valorizare (actul prin care 1.selectam ceva din ceea ce este dat, 2. producem valori). Psihologia este o disciplina stiintifica dar cu ajutorul careia nu pot fi explicate probleme cum ar fi binele, raul, etc.. Identifica valoarea cu realitatea (suportul material). Obiectele au un grup de insushiri positive indubitabile. Acest ansamblu de lucruri constituie esenta valorii; in consecinta obiectele sunt valori pentru ca subiectul le valorizeaza. b. Orientarea autonomista considera ca valoarea, data fiind valabilitatea, geneza, etc., constituie un imperiu independent de existenta, subiect, etc.. Aceasta tendinta a fost cultivate de neokantianism. Dupa neokantianism, programul omenirii este cultural-istoric. H. Rickert- cultura este esenta lucrurilor pe care le pretuim ; deci reprezentarea lor trebuie oferita de filozofia valorii care consta in intelegerea oricarui domeniu particular in specificul sau. Valoarea= entitate absoluta, autonoma, independenta de fiita umana, supraumana, supranaturala. In raport cu natura valoarea inseamna depashire, transcendenta cu natura , interdependenta cu istoria . Val. Este reala “ pentru ca atunci cand s-ar confunda cu obiectul il face pe subiect sa traiasca necesitatea ei” ( Rickert). Bunurile si aprecierile nu sunt valori, ci uniri de realitati cu valoarea, deci valoarea area sens insine si pentru sine. c. In cadrul orientarii sociologiste, Emil Durkeim si Bougle afirma ca valoarea are o structura transcendenta si o valabilitate obiectiva pentru ca depaseste individual si colectivitatea. Valorile sunt produse sau creatii ale socialului, societatea este creatoare de valori. Ele sunt obiective pentru ca sunt imprerative, pentru ca sunt collective. In acceptiunea orientarii sociologiste valoarea este un fapt de origine sociologica si este resimtita in capacitatea sa de a fi forta trancendenta implacabila.

d. Orientarea materialista a aparut atunci cand Max Scheler a dezvoltat un curent a carui doctrina era caracterizata ca fiind o etica materiala a valorilor; aceasta teorie pune in evidenta specificul calitativ. Are loc stabilirea unor opozitii intre luicru si valori: - lucrurile sunt pourtatoare de valori si se deosebesc de calitatea valorilor propriu-zise, - valorile nu pot fi fundamentate pe bunuri si scopuri. Valoarea apare independenta fata de scop, de aceea cei ce admit scopul inaintea valorii ar confunda scopurile cu obiectivele. Valorile nu se schimba cu obiectele, ele sunt imuabile, absolute. Spre deosebire de alegere preferinta se refera la valoare nu la actiune.

4. Identificare valorii cu realitatea- curentul subiectivist. In contextual “valorii in realitate” se constata ca valorile sunt infinit variate astfel daca segmental de activitate tinde la infinit atunci valorile tind la infinit. Valoarea decurge si se exprima in sensul faptei respective. Kant spunea ca: “Subiectivul dicteaza legile naturii” deci noi ordonam faptele in ritmuri dictate de noi, astfel putem reduce infinitul la zone mai mici. (Ex: zona socialului)= valori morale, politice, artistice, etc. Toit ce este subiectiv este dificil de masurat; (Ex: Dorinta unei locuinte este valoare la nivel de idée, iar absenta ei este o non valoare la nivel real). Curentul subiectivist rezulta din tendinta de a acortda valorii un statut: valorile nu constau in emotie, senzatii, care sunt instrumente obiective cu care noi testam lumea valorilor. Aceasta stare este declansata la impactul cu valoarea si nu consta in valoare (extragerea subiectivitatii = intoleranta). Dificultatile in masurarea valorilor provin din interferenta dintre obiectiv si subiectiv. Hegel spunea: “Arta moare” – un gen de arta moare, schimbarea genurilor, a valorilor.

5. Teoria autonomista a valorii si a culturii Curentul autonomist sau transcendentalism = tendinta coboara dintr-o lume idealist-obiectiva: sustine ca valorile sunt transcedentale, lumea valorilor exista intr-un plan independent de noi, deasupra noastra, transcendental si coboara pentru a ne ajuta – teorie veche. Confucius sustinea ca spiritual stramosilor vegheaza deasupra noastra. Civilizatia conservata e spiritual stramosilor. Ideea de transcendental a fost sustinuta si de Kant si de Platon . Valorile au un prêt care echivaleaza cu sacrul. Transcedental – o lume independenta, existenta deasupra noastra; transcendenta - act de a crea ceva carte urca in alta lume, si care depaseste spatial nostrum; act de a inalta, de a depasi. Transcendenta e act iar transcendental e ceea ce rezulta. Valorile odata create se constituie intr-un sitem (configuratie complexa in permanenta conexiune si actiune); in sistemul de valori sunt elemente care interactioneaza. Ex. – locuinta este valoare dar si usile sunt valor ice constituie un sistem si coreleaza intre ele. Orice system are character dimnamic, elementele lui se schimba, astfel sistemele dobandesc o relative autonomie. Ex. Valorile din arhitectura sunt autonome fata de altele, dar sunt legate de locuinta, sunt in relatie cu locuirea. Unii filozofi sustineau ca valorile transcedentale nu tineau neaparat la religie si ca orice fac oamenii se instaleaza in aceasta zona. Lumea aceasta e rupta de noi, fixa, dar eterne si ne influenteaza. Noi percepem valorile diferit, fata de persoanele care traiau cand au fost create aceste valori. (Ex. Piramidele din antichitate au devenit obiecte de arta, de valoare, nu sunt un simplu mormant.) Noi percepem in tiverse timpuri anumite elemente valorice. Valorile se descopera si se redescopera. (Ex.ceva care a fost o valoare mai demult si a fost uitata trecuta cu vederea s-a redescoperit acum ca fiind o valoare pentru o parte din subiecti sau pentru societate). Teoria straturilor Ex.Shakespeare timp de 200 de ani dupa ce a murit a fost nedescoperit pana la inceputul secolului 18 cand a reaparut ca un geniu – valoare redescoperita .Curentul autonomist are doua varinate: - una religioasa (spatiul sacru ) si una filozofica, laica. Autonom = vazut ca un spatiu intact, neschimbat de valori. Orice valoare are niste straturi, anumite straturi din care noi percepem numai o parte.

6. Interpretarea fenomenologica a valorii. Existentialismul = curent ce defineste valortile, se leaga de fenomenologie. Acest curent filozofic isi propune sa studieze fenomenele constiintei pin prisma orientarii si a continutului lor, facand abstractie de omul real, de activitatea lui psihica si de mediul social. In 1953 Michel Dufrenne a creat cartea “Fenomenologia experientei estetice” folosind perspectiva fenomenologica.

7. Elaborarea conceptului de valoare generica. Valoarea – nivelul superior in activitatea umana. Avem intelesuri generale - valoare generica sau deductiva; intelesuri particulare- valoare particulara. Putem trata valorile de la particular la general. Valorile particulare sunt acele valori secventiale din activitatile umane, care constau in importanta, in pretul, in educatia, in necesitatea care o satisfac in domeniul respectiv si care s-a constituit printr-o treapta de progres in viata umana. (Ex. Morala – indemnuri, porunci, pe care societatea le adreseaza individului). Valoarea generica –