Finanțe internaționale

Testul 1

1. În condiţiile reformei graduale a sistemului valutar de la Bretton Woods, realizată în perioada 1969-1978, reflectată prin modificarea statutului Fondului Monetar Internaţional, s-au conturat anumite trasaturi:

• libertatea ţărilor membre ale FMI în opţiunea pentru un anumit regim de schimb al monedei, în funcţie de nivelul de dezvoltare economică, stabilitatea monetară, gradul de deschidere al economiei naţionale, valoarea schimburilor comerciale cu străinătatea;

• adâncirea cooperării ţărilor membre ale FMI în aplicarea regulilor privind regimul de schimb al monedei;

• intensificarea supravegherii ţărilor membre de către FMI în promovarea politicilor de schimb pentru a identifica factorii care exercită influenţă asupra ratei de schimb;

• sporirea rolului Drepturilor Speciale de Tragere în calitate de monedă de cont şi de rezervă a sistemului valutar;

• amplificarea sprijinului acordat tuturor ţărilor membre de ale FMI în reducerea şi eliminarea dezechilibrelor din balanţele de plăţi prin mecanisme specifice de finanţare;

• racordarea mecanismelor şi regulilor de funcţionare ale sistemului valutar de la Bretton Woods la problemele lumii contemporane: globalizare, sărăcie, populaţie, mediu.

2. Operaţiile la vedere (operaţii pe piaţa la vedere sau pe piaţa spot) constau în cumpărarea sau vânzarea de sume în valută cu cedarea imediată sau la cel mult 48 ore de către vânzători sau cumpărători a unei sume în monedă naţională. Cursul la care se realizează operaţiile la vedere este expresia raportului dintre ordinele de cumpărare şi vânzare de valută adresate de participanţii pe piaţa valutară. În cazul în care sporesc ordinele de cumpărare se majorează cursul valutei, iar dacă ordinele de vânzare sunt mai mari decât cele de cumpărare scade cursul valutei. Raportul de schimb la vedere al valutei este determinat şi de alte operaţii ce se efectuează pe piaţa valutară. Cursul valutei se formează şi sub influenţa operaţiilor de pe alte pieţe valutare.

Cursul de pe piaţa la vedere rezultă din confruntarea cererii şi a ofertei de valută în fiecare moment, precum şi din operaţiile de pe alte pieţe valutare. Tranzacţiile la vedere cu valută se realizează la cursul „Spot”.

Pe piaţa valutară la vedere se stabilesc cursuri pentru operaţiile de cumpărare şi cursuri pentru operaţiile de vânzare. Diferenţa între cursul de vânzare şi cursul de cumpărare al unei valute pe piaţa la vedere este cunoscută sub denumirea de Spread.

3. Unul din factorii cei mai importanţi care influenţează cursul valutar îl constituie situaţia balanţei de plăţi.

Raportul dintre cererea şi oferta de monedă este considerat factor fundamental de influenţă asupra cursului de schimb în teoriile monetariste

Dobânda: Potrivit teoriei efectului FISHER există o relaţie directă între diferenţele de dobândă din

două ţări şi nivelul cursului de schimb.

Cursul de schimb al unei monede este dependent de cantitatea de bunuri şi servicii care se poate procura cu o unitate monetară a unei ţări comparativ cu unitatea monetară a altei ţări în viziunea teoriei parităţii puterilor de cumpărare fundamentată de Gustav Cassel în lucrarea publicată în anul 1923 „Moneda şi schimbul după 1914”.

Raportul dintre cererea şi oferta de valută de pe piaţă exercită influenţă asupra cursului valutar. Cererea de valută depinde de valoarea importurilor, de serviciile internaţionale necesare, de termenele de rambursare a creditelor, de nivelul dobânzilor şi de ieşirile de capitaluri

Creşterea deficitului bugetar necesită contractarea unor împrumuturi de către govern pentru finanţare care pot exercita influenţă asupra cursului de schimb al monedei.

Politica de impozite exercită influenţă indirectă asupra cursului de schimb. În condiţiile unei politici care vizează creşterea impozitelor se poate manifesta tendinţa ca întreprinzătorii privaţi să-şi restrângă producţia, să se importe mai multe bunuri, să se formeze un deficit la balanţa comercială care va influenţa cursul de schimb al monedei.

Politica de creştere a cheltuielilor poate antrena creşterea cererii de bunuri şi servicii în economie, sporirea produsului intern brut.

Investiţiile reprezintă un factor indirect de influenţă asupra cursului de schimb

Măsurile de politică economică care vizează creşterea schimburilor comerciale internaţionale pot exercita influenţă şi asupra cursului de schimb;

În perioada de avânt economic din cadrul ciclului economic, creşterea producţiei şi a exporturilor, se reflectă în aprecierea monedei.

4. zona monetara = este o zonă geografică care grupează mai multe ţări ce îşi fixează cursul de schimb faţă de o ancoră (monedă sau coş valutar) sau o zonă geografică formată din mai multe ţări care adoptă o monedă comună, fără a se sacrifica obiectivele economice ale ţărilor membre legate de: cresterea economica durabila si de nivelul scazut al ocuparii.