Finanțe Publice

1. 1. Conceptiile despre finantele publice (clasica si moderna).

Finantele publice - exprima relatiile economico-sociale in forma baneasca. Prin intermediul acestor relatii isi constituie fonduri la dispozitia sa pentru a indeplini functiile pe care le are. Statul gestioneaza fondurile astea folosind tehnici, metode si institutii avand la baza reglementari juridice.

Conceptia clasica  are la baza principiul statului jandarm si doctrina liberala. Liberalii considerau ca statul nu trebuie sa intervina in economie deoarece afecteaza initiativa privata, libera concurenta si piata in general. Statul trebuia sa se ocupe cu apararea tarii, mentinerea relatiilor diplomatice, cucerirea de noi teritorii s.a.m.d.

Principiile formulate de adeptii doctrinei liberale sunt :

1.- Cheltuielile publice trebuiau reduse la minim ;

2.- Cheltuielile publice trebuie finantate din impozitele suportate de membrii comunitatii doar daca se fac in interesul general al societatii si doar daca nu pot fi integral acoperite de beneficiarii directi.

3.- Impozitele constituie un rau  deoarece afecteaza acumularea de capital productiv-, dar un rau necesar pentru ca asigura colectarea resurselor necesare finantarii cheltuielilor publice indispensabile societatii ;

4.- Impozitul cel mai bun presupune cel mai mic efort din partea contribuabilului, tine seama de posibilitatile contribuabilului, este cunoscut dinainte;

5.- Veniturile bugetare trebuie sa acopere anual cheltuielile publice. Statul nu trebuie sa recurga la imprumuturi deoarece reprezinta o povara pentru generatiile urmatoare.

Daca nu se crea echilibru trebuia redusa fie cheltuielile, fie impozitele.

Conceptia moderna  apare dupa marea criza din 1929-1933 si are la baza statul bunastare. Statul era chemat sa intervina in economie, sa elimine sau cel putin sa prevada crizele economice, sa regleze procesele economice, sa limiteze fenomenele negative, precum somajul, inflatia etc.

V = Ch => echilibru

Daca V > Ch => excedent bugetar ;

Daca V < Ch => deficit bugetar.

2. Continutul economic al finantelor publice.

Formarea si repartizarea fondurilor banesti publice reprezinta transfer de putere de cumparare in dublu sens : de la persoane fizice si juridice catre stat si de la stat catre diversi beneficiari, tot persoane fizice si juridice.

Aceste fluxuri îmbraca doua forme concrete principale si anume :

1.- Relatiile care apar între agentii economici, indiferent de forma de proprietate, ce desfasoara activitati cu scop lucrativ si membrii societatii luati individual, în calitate de cetateni ai statului care realizeaza venituri, pe de o parte, si colectivitate reprezentata prin stat, prin autoritatile publice, pe de alta parte ;

2.- Relatiile care apar între colectivitate, reprezentata prin stat, pe de o parte, si beneficiarii fondurilor banesti publice constituite în economie, pe de alta parte, adica : întreprinderi, institutii publice, membri ai societatii luati individual, ca simpli cetateni care încaseaza pensii, burse, alocatii, indemnizatii, ajutoare.

Nu toate fondurile banesti dintr-o economie sunt fonduri publice.

Relatiile economice care apar în procesul repartitiei PIB în legatura cu satisfacerea nevoilor colective ale societatii  constituie finantele.

Nu toate relatiile banesti sunt relatii financiare.

Pentru ca relatiile banesti sa intre în sfera de cuprindere a finantelor, trebuie sa îndeplineasca 3 conditii :

1.- Sa exprime un transfer de valoare si nu o schimbare a formei valorii;

2.- Transferul de valoare trebuie sa aiba drept scop satisfacerea nevoilor generale ale societatii sau unor nevoi individuale ale membrilor societatii ;

3.- Transferul de valoare sa fie fara contraprestatie, cu titlu definitiv si nerambursabil.

Exista 4 segmente în cadrul relatiilor financiare:

- Relatii financiare clasice exprima transferul de resurse banesti fara echivalent si cu titlu nerambursabil reflectate în bugetul public national sau în anumite fonduri publice extrabugetare;

- Relatii de credit  relatii care exprima un împrumut de resurse banesti pe o perioada determinata pentru care se percepe dobânda;

- Relatii care exprima un transfer obligatoriu / facultativ de resurse banesti în schimbul unei contraprestatii care depinde de producerea unui fenomen sau eveniment aleatoriu. Relatiile apar în constituirea si distribuirea fondurilor de asigurari de stat, de persoane, bunuri si raspundere civila;

- Finantele entitatilor;

3.Functiiile finantelor publice

a.functia de repartitie

b.functia de control.

a.Functia de repartitie

Functia de repartitie are 2 faze : constituirea si distribuirea fondurilor banesti publice.

a. Prima faza (constituirea) consta în formarea fondurilor de resurse financiare si contine urmatoarele elemente :

- Participantii : regiile autonome, societatile comerciale, institutiile publice, populatia

- Forme concrete de mobilizare : impozite, taxe, CAS, amenzi, penalitati, varsaminte din veniturile institutiilor publice, împrumuturi, dobânzi, donatii, etc.

- Resursele din care se constituie fondurile banesti publice provin în cea mai mare parte din PIB sau PNB, dar si din transferuri din strainatate ;

- Fondurile banesti publice sunt mobilizate cu titlu definitiv, nerambursabil si fara contraprestatie (cea mai mare parte a fondurilor) ;

- Sectoarele sociale participante  fondurile provin din toate sectoarele de activitate : privat, public, mixt, populatia.

b) Cea de-a doua faza a functiei de repartitie a finantelor publice consta în distribuirea fondurilor de resurse financiare publice pe beneficiari- persoane fizice si juridice si pe destinatii.

Formele concrete prin care se manifesta cheltuielile publice sunt :

- Plata salariilor si a altor drepturi de personal ;