Sumar - finanțe

Finante – sume de bani sau fonduri banesti ce se administreaza la diferite niveluri si structuri de organizare a vietii economico-sociale;

- venituri, cheltuieli sau rezultate ale diferitelor activitati;

- forme, tehnici si instrumente prin care se acumuleaza si se distribuie resursele banesti;

- operatiuni de plati-incasari in numerar sau prin conturi bancare;

- tranzactii bursiere sau pe piete financiare;

- relatiile dintre persoane implicate in derularea proceselor sau operatiunilor axate pe folosirea banilor.

Continutul economic al finantelor – se defineste prin ansamblul proceselor si relatiilor economice in forma baneasca, ce se produc in toate sferele reproductiei ;

- inglobeaza numai procesele si relatiile economice prin care se constituie, se distribuie si se utilizeaza fondurile banesti destinate functionarii diferitelor entitati economice si sociale private si publice, inclusiv a statului.

Trasaturile finantelor – forma baneasca de exprimare a proceselor si relatiilor economice pe care le desemneaza;

- transferul de valoare care se produce intre participantii la respectivele procese si relatii economice.

Finantele statului – relatiile financiare ce se desfasoara intre stat si persoanele fizice si juridice in cadrul proceselor de constituire si distribuire/utilizare a fondurilor banesti destinate indeplinirii functiilor si sarcinilor statului.

Finantele locale – ansamblul rel. si proc. financiare la care participa autorit. publice locale, pe de o parte si pers. fizice sau juridice pe de alta parte, in ipostaze de contribuabili la constituirea de fonduri sau beneficiari ai distribuirii si utilizarii fondurilor banesti administrate prin bugetele locale.

Finantele menajelor – cuprind rel. financiare la care participa entitayile de tip familii sau alte comunitati restranse, celibatari care realizeaza venituri si le folosesc potrivit nevoilor lor pentru a procura bunurile si serviciile necesare consumului, inclusiv economisirea si plasamentele de resurse banesti.

Functiile finantelor publice (Richard Musgrave si Peggy Musgrave)- distribuirea si alocarea resurselor, stabilizarea/reglarea economiei.

Functia de distribuire – reprezinta mijlocirea de catre finante a unor procese de redistribuire a resurselor intre persoanele fizice si juridice cu implicarea autoritatilor publice.

Functia de alocare – reprezinta mijlocirea de catre finantele publice a satisfacerii unei nevoi sociale prin oferta de utilitati publice, create pe seama resurselor financiare de care dispun autoritatile publice.

Functia de stabilizare – continutul sau se identifica cu cel al functiei de reglare a economiei.

In raport cu nivelul la care se administreaza, fondurile banesti constituite si distribuite prin functia de repartitie, se pot delimita doua categorii:

- fonduri centralizate – se constituie si administreaza la nivelul organismelor centrale de decizie. Fondul bugetar al statului,f.de creditare,asigurare...

-fonduri descentralizate – fondurile banesti constituite si administrate pe plan local, de catre organismele de decizie situate la nivelul autoritatilor publice locale, al entitatilor economice si sociale operationale, inclusi de catre populatie.

Dupa caracterul public sau privat al vevoilor ce se satisfac pe seama lor se disting:

-fonduri financiare publice – de care dispun organisme si entitati publice;

-fonduri financiare private – de care dispun entitatile economice si sociale private sau persoanele fizice.

Domeniile de exercitare a controlului financiar: - procesele materiale consumatoare de resurse financiare;

- procesele materiale generatoare de valoare noua si implicit de resurse financiare noi.

Controlul financiar – se exercita asupra productiei – in aceasta sfera se creeaza bunurile, precum si val.adaugata supusa repartitiei.

- in faza schimbului se exercita pt a verifica daca produsele se realizeaza ca marfuri, daca val.de intrebuintare isi dovedeste utilitatea sociala si pretul marfii stabilit prin mecanismul pietei acopera cheltuielile de productie si de circulatie, inclusiv un anumit profit.

- in faza consumului – vizeaza consumul productiv al unitatilor economice, precum si consumul final al unitatilor publice.

Functia de control – exprima capacitatea finantelor de a mijloci exercitarea controlului prin bani, in baza relatiilor financiare.

- vizeaza asigurarea conditiilor necesare stingerii la scadente a obligatiilor de plata ale participantilor la relatiile financiare.

- apare ca forma a controlului prin bani care are ca suport obiectiv relatiile financiare si este grefat in mod necesar, pe procesul de formare si repartizare a fondurilor banesti corespunzator acestor relatii, dar sub incidenta sa intra intreaza activitate economico-sociala.

Obiectivele controlului financiar: - asigurarea eficientei ridicate a operatiunilor financiare efectuate;

- asigurarea oportunitatii operatiunilor si legitatii acestora.

Functia de reglare –premise obiective ale realizarii scopului de reglare a economiei.

Vt=Vd+T Vt-venit total; Vd-venit disponibil; T-impozite,taxe,contributii.

Ct=Cp+I Ct-consum total; Cp-consum personal; I-investitii.

Reglarea economiei prin impozite – presupune adaptarea dimensiunii impozitului fata de venitul total cu impactul sau asupra venitului disponibil si prin acesta asupra volumului investitiilor private.

Sistemul stabilizatorilor incorporati (impozitele si cheltuielile publice) este menit sa intre in actiune pt a contracara manifestarea factorilor perturbatori, destabilizatori, complinind deficiente de functionare ale mecanismelor pietei.

Mecanismul financiar - vizează ansamblul fluxurilor băneşti din economia naţională, dar el poate fi abordat la niveluri diferite de funcţionare a acesteia;

- poate fi definit şi ca un mod de organizare şi conducere a fluxurilor băneşti-financiare, în corespondenţă cu fluxurile reale ce se realizează într-o economie;

- prezintă diferite grade de complexitate determinate de procesele constituirii, distribuirii şi utilizării fondurilor băneşti-financiare la diverse nivele şi structuri la care se administrează asemenea fonduri;

- mecanismul financiar global reprezintă un ansamblu de mecanisme individuale corespunzătoare diferitelor tipuri de fonduri băneşti existente în economie sau segmentelor activităţii financiare a întreprinderii;

- mecanismul financiar-monetar de nivel macroeconomic asamblează mecanismele tuturor tipurilor de fonduri băneşti corespunzătoare relaţiilor financiare ce se manifestă, la acest nivel, distingându-se: mecanismul bugetului de stat, mecanismul creditului, mecanismul asigurărilor;

- mecanismul financiar-monetar global se poate defini şi ca un ansamblu de mecanisme financiare interconectate, de complexitate mai redusă;

- mecanismul financiar reprezintă un ansamblu de structuri şi forme de înfăptuire a activităţii financiare, cu relaţii, principii, metode, instrumente, organe decizionale, modele şi tehnici de dimensionare şi dirijare a acestor fluxuri, incluzând şi reglementările referitoare la efectuarea operaţiunilor băneşti.