Managementul aprovizionării și vânzării

1) Managementul aprovizionarii cu resurse materiale si enrgetice ( definire, activitati componente)

Man aprov reprez activitatea prin care se asigura elementele materiale si tehnice necesare productiei, in volumul si structura care sa permita realizarea obiectivelor generale ale intreprinderii, in cond unor costuri minime si ale unui profit cat m mare.

In literatulra de specialitate si in activ practica concreta, pt exprimarea procesului de asugurare a bazei materiale a intrep se folosesc mai multi termeni: achizitionare, cumparare, aprovizionare, asigurare, alimentare, gestiunea fluxurilor materiale si logistica.

Achizitionarea reprez un angajament financiar complet de cumparare a unei resurse materiale a unui produs.

Cumpararea este un termen similar achizitionarii.

Aprovizionarea include pe langa achizitionare si activ de identificare a cererilor de consum, estimarea nivelului acestora, studiul pietei de furnizare, selectia furnizorilor, negocierea etc., de pana la aducerea res mat la destinatar.

Asigurarea = include aprovizionarea si celelalte actiuni de completare a bazei materiale si tehnice necesare intrep din surse proprii interne, care se produc, se obtin in intrep, in care partial sau integral se consuma

Alimentarea= actiune prin care se finalizeaza procesul de aprov sau asigurare, actiune prin care res mat sunt rrecute de la depozitul de aproviz la subunitatile de consum; este componenta a logisticii interne

Gestiunea fluxurilor materiale = parte integrata din procesul complex si completare a bazei materiale si tehnice a intrep.

Logistica= termenul cu cea mai extinsa sfera de cuprindere.

MA este e componenta a functiunii comerciale a intrep si cuprinde urmatoarele activitati:

- identificarea necesitatilor de consum de res materiale

- evaluarea necesitatilor de consum a intrp

- elaborarea planurilor si programelor de aprovizionare materiala si cu echipamente tehnice;

- elaborarea bilanturilor materiale;

- dimensionarea stocurilor a cantitatilor de comanda/aprovizionare;

- studiul pietei de furnizare;

- alegerea maretialelor, proceselor, echipamentelor tehnice, care rasp cel mai bine caracteristicilor cererilor de consum din intreprindere si sunt mai avantajoase ca pret de cumparare sau din punct de vedere al calitatii;

- selectia si testarea credibilitatii furnizorilor;

- elaborarea de strategii eficiente in raport cu piata de furnizare, cu furnizorii reali si potentiali;

- negocierea conditiilor viitoare de conlucrare cu furnizorii selectati si concretizarea relatiilor cu acesti furnizori prin incheierea de contracte comerciale preponderent pe perioade mai lungi de timi

- urmarirea derularii livrarilor de mat si produse de la furnizori;

- analiza periodica a stadiului aprovizionarii bazai materiale a intrep

- urmarirea realizarii programelor operative de aprovizionare a contractelor incheiate cu furnizorii

- organizarea activitatilor de primire si receptie a loturilor de materiale;

- organizarea activitatii depozitelor si trecerea efectiva a resurselor in aceste subunitati;

- organizarea fluxurilor de materiale pt utilaje si personal;

- urmarirea evoutiei stocurilor efective in raport cu limitele anterior estimate

- urmarirea sistemica a modului de folosire a resurselor materiale la punctele de consum din intreprindere;

- crearea si aplicarea unui sist informational simplu, cuprinzator, informatizat care sa permita evidentierea operativa, in timp util a starii reale a proceselor de aprovizionare, stocare;

- selectia si angajarea de personal pe criterii de competenta;

2) 1.2.1 Org interna a subsist d aproviz si desf

Derularea normala a proc d aproviz si desf necesita organiz,in cadrul struct man a unit ind,a unor compartim d specialit constituite sub f d divizii,directii,departam,servicii,birouri,in fct d volumul si profilul d activ,forma d organiz si marimea firmei.

Organiz structurala proprie infl direct functionalitatea „subsist aprovizionare materiala” si/sau de „desfacere”.Ca sa fie eficienta trb sa aiba in vedere: identificarea princ fct ale subsist; def crit p baza carora se va contura org struct; preciz rolului subsist in cadrul organizarii struct d ansamblu a intrepr; stab grad d centralizare-descentralizare;def precisa a functiilor.

Sist concrete d org struct a compartim d asig materiala din intrepr st variate.exista 2 posibilitati: sist p gupe d activ distincte si sist p grupe d aproviz-depozitare-control-utiliz res mat.

„Sistemul p grupe d activitati distincte” consta in departajarea proc d aproviz p princ activ comp in fct d nat,gr d complexit sau d omogenit a ac.Este cun si sub den d functional si asig o delimit selectiva a activ d prognozare-planif-program a aproviz,d cele priv prospectarea,negoc,contractarea,realiz aproviz.Asadar,sist pp identif,delimit si grup activ dp crit amintite si constituirea d subcolective distincte care sa le realiz calificat su operativ.

Org int a compartim d aproviz dupa ac sist pp k la niv „grupei de plan,contractare,evidenta” sa se realiz activ ca prognozarea necesit mat,fundam pl si progr d aproviz,elab bilant mat,dimensionarea cantit ec d comandat,selectia si testarea credibilitatii fz,partcip la negoc cond d livrare si incheierea contr com,det stoc ec,a cantit optime de comandat.

„Grupele operative de aprovizionare” constituite,dupa gr d omogenitate sau d asemanare a res mat,st in nr mai mare(in fct d var res mat nec intrpr si d sortim spec ac,d sursa d provenienta,d nr si dispersia tot a fz).Componentii ac grupe asig realiz activ concrete care au in vedere contactarea surselor d fz,urmarirea derularii proc d form a loturilord livrare la fz,partic la receptie-expeditie.Urmarirea leg dir q fz,lucratorii din grupele operative d aproviz au posib culegerii d date si info dspr modul d conlucrare q ac,comportam fact umani kre ii repr,reactia la cerintele,sugestiile,reclamatiile,refuzurile clientilor ref la prod livrate.

„Grupa depozitelor” asig primirea-receptia partizilor d materiale sosite d la fz,depozit si pastrarea integritatii propr fizico-chim a res,in fct d nat si cond specif d conservare,evidenta si securit lor,preg si eliberarea in consum sau p destinatiile d utiliz valorif a ac.